În contextul în care, la acest început de an 2009, un nou val de probleme a izbucnit din cauza negăsirii unui acord eficace între Ucraina şi Rusia în problema gazului, credem că este binevenită o scurtă prezentare a Proiectului NABUCCO, proiect care după cum mulţi dintre noi ştim sau poate nu, ar putea reprezenta o soluţie pe termen lung în domeniul politicii energetice europene, dar şi o sursă de profit pentru România care ar putea deveni un pilon important în cazul ducerii la bun sfârşit a lucrărilor.

Amintim, aşadar, că proiectul NABUCCO a fost lansat în anul 2002 prin încheierea unui acord de cooperare între companiile de transport al gazelor naturale – Botas Turcia, Bulgargaz Bulgaria, Transgaz România, MOL Ungaria şi OMV Gaz Austria. După o perioadă de stagnare a discuţiilor, proiectul NABUCCO a redevenit de actualitate după „războiul gazelor” dintre Rusia şi Ucraina. Proiectul NABUCCO este de o importanţă majoră şi pentru Uniunea Europeană interesată de crearea unei legături între Europa şi zona Turciei, care astfel să ducă la diversificarea surselor şi a infrastructurii în domeniu.

Concret, Nabucco este gazoductul care va lega regiunea Mării Caspice de Europa Centrală, traversând România. Companiile interesate au format consorţiul “Nabucco Company Pipeline Study GmbH”, cu principala atribuţie de a găsi metodele de finanţare pentru construirea conductei.

Proiectul Nabucco vizează aprovizionarea pieţei europene cu gaze din regiunea Mării Caspice şi din Orientul Mijlociu, respectiv Iran, Irak şi Egipt. Aşadar, miza este tocmai gazul caspic, datorită costurilor foarte mici de producţie ale gazelor naturale în zona Mării Caspice şi Iranului. Ţările implicate în acest proiect vor beneficia de costuri competitive la distribuţia de gaze pentru pieţele interne.

Pentru România, se prevede o eficientizare a distribuţiei de gaze pe zona de sud, precum şi o scădere a preţului de achiziţie al gazelor de către companiile de distribuţie. Proiectul Nabucco va elimina şi dependenţa pe care România o are faţă de importul de gaze din Federaţia Rusă. Gazele caspice vor fi furnizate la un preţ accesibil, vor elimina monopolul rusesc şi nu vor mai exista dezechilibre în distribuţia de gaze pe teritoriul României.

Este de amintit aici şi faptul că România este extrem de bine poziţionată prin finalizarea unei alte conducte de tranzit, care va deveni o componentă în conducta Nabucco. Este vorba de prima conductă de gaze care leagă România de Europa Occidentală – Arad-Szeged. Conducta are 65 km pe teritoriul României şi 40 km pe cel al Ungariei. Autorităţile consideră că această conductă – Szeged-Arad este o componentă de dezvoltare în Coridorul IV de transport gaze, în baza raportului încheiat între Turcia, Bulgaria, România, Ungaria şi Austria. În final, acest coridor va permite aprovizionarea cu gaze dinspre Turcia, din zona Iranului sau Egiptului, cu destinaţia UE. Finalizarea conductei Arad-Szeged are marea calitate de a transporta gaze şi dinspre Europa spre România – până la 500 milioane mc pe an.

Dimensiunea acesteia este oarecum modestă, comparativ cu cea a conductei Nabucco. Din lungimea totală de 3.300 km, 457 km vor trece prin România. Deşi nu se vorbeşte prea mult de beneficiile concrete şi de cantitatea de gaze la care România va avea dreptul, investiţiile pe care România va fi nevoită să le facă în acest proiect se ridică la cel puţin 800 milioane de euro.

Proiectul “Nabucco” ar fi trebuit finalizat şi dat în funcţiune până în anul 2012, însă lucrările au fost amânate şi datorită negăsirii de fonduri suficiente şi datorită Rusiei care a încercat mereu să pună beţe-n roate proiectului, demarând chiar un proiect concurent, SOUTH STREAM, în care a încercat să atragă chiar şi o parte din susţinătorii financiari ai NABUCCO.