Autorităţile federale ale Elveţiei sunt Adunarea Federală şi Consiliul Federal.

Adunarea Federală se compune din două secţiuni (consilii): Consiliul Naţional, alcătuit din 200 de deputaţi, aleşi în raport cu numărul populaţiei cantoanelor, desemnaţi pe baza unui sufragiu direct, într-un număr de 26 circumscripţii, reprezentând 20 cantoane şi şase seimicantoane şi Consiliul Cantoanelor, compus din 46 de deputaţi desemnaţi câte doi de fiecare canton şi unul de fiecare semi-canton.

Consiliul Naţional şi Consiliul Cantoanelor deliberează cu privire la toate problemele care sunt de competenţa federală, printre care tratatele de alianţă cu statele străine, măsurile de siguranţă externă, stabilirea bugetului anual, supravegherea administraţiei şi a justiţiei federale etc.

Constituţia prevede că nici unul dintre cele două consilii nu poate să delibereze decât în prezenţa majorităţii absolute a membrilor săi. Legile şi dispoziţiile federale nu pot să fie adoptate decât cu acordul membrilor consiliilor. Acestea trebuie supuse votului popular, dacă această cerere este adresată (formulată) de 50.000 de cetăţeni activi sau de către 8 cantoane. Legislaţia federală determină formele şi termenele care trebuie respectate în cazul votului popular.

Fiecare dintre cele două consilii deliberează în mod separat, dar în anumite situaţii – ca de pildă tratatele de alianţă, tratatele între cantoane, soluţionarea unui conflict de competenţă între autorităţi federale şi cele cantonale – cele două consilii vor trebui să se întrunească, pentru a delibera în comun, sub conducerea preşedintelui Consiliului naţional. Şi în acest caz hotărârea va fi luată cu majoritatea membrilor votanţi ai celor două consilii.

Consiliul federal reprezintă autoritatea directorială şi executivă superioară a Confederaţiei. El se compune din 4 membri desemnaţi pe termen de 4 ani de către cele două consilii reunite, respectându-se regula de a nu alege în consiliul federal mai mult de un singur membru din partea aceluiaşi canton. Consiliul federal este reînnoit integral după fiecare reînnoire a Consiliului naţional. La prima şedinţă a Adunării federale se vor completa locurile vacante, pentru restul duratei mandatului. În timpul exercitării funcţiilor lor, membrii Consiliului federal nu pot să îndeplinească altă activitate nici în serviciul Confederaţiei, nici în serviciul cantoanelor şi nici să exercite o altă funcţie sau profesie.

Consiliul federal este prezidat de Preşedintele Confederaţiei, care este asistat de un vicepreşedinte. Ei sunt desemnaţi pe termen de un an dintre membrii Consiliului federal. Preşedintele care şi-a încheiat mandatul nu mai poate să fie ales preşedinte sau vicepreşedinte în anul următor. Consiliul nu poate să delibereze în mod valabil decât în prezenţa a cel puţin 4 dintre membrii săi. Membrii Consiliului federal dispun de vot consultativ în cadrul Adunării federale, având dreptul însă de a face propuneri în legătură cu problemele care sunt supuse deliberării.

Printre atribuţiile Consiliului federal menţionăm: aceea de a veghea la respectarea Constituţiei federale şi a constituţiilor cantoanelor, de a prezenta proiecte de legi, de a efectua numiri în acele funcţii publice care nu sunt de competenţa Adunării federale, de a veghea la asigurarea securităţii Elveţiei, la menţinerea independenţei şi neutralităţii sale, de a se asigura pe plan intern liniştea şi ordinea, de a administra finanţele Confederaţiei şi de a supraveghea gestiunea tuturor funcţionarilor administraţiei federale etc.

Problemele Consiliului federal sunt repartizate între departamente. Atât Consiliul, cât şi departamentele, pot recurge la serviciul unor experţi pentru probleme speciale.

O Cancelarie federală, condusă de un Cancelar al Confederaţiei, are misiunea de a asigura Secretariatul Adunării federale şi al Consiliului federal. Cancelarul este ales pe termen de 4 ani, aflându-se sub îndrumarea Consiliului federal.