Rolul stabilirii criteriilor de clasificare a actelor administrative prezintă o vădită importanţă practică determinată de ierarhia administrativă şi puterea juridică a actului, dar nu numai.

În analiza acestor criterii de clasificare trebuie să pornim se la faptul că indiferent de denumire, dacă actul emis de un organ al administraţiei publice este o manifestare unilaterală de voinţă juridică, în temeiul puterii de stat, emis în baza legii şi pentru executarea acesteia, acesta este întotdeauna un act administrativ, iar dacă nu îndeplineşte aceste trăsături actului în cauză i se aplică un alt regim juridic şi nu regimul juridic de drept administrativ.

Acte administrative nu pot emite decât organele administraţiei publice, întrucât actele emise de celelalte organe ale statului, în înfăptuirea formei fundamentale de realizare a puterii publice, nu sunt acte administrative şi prin urmare nu sunt supuse unui regim de drept administrativ. Această concluzie rezultă din prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 care arată că instanţele judecătoreşti nu sunt competente să judece decât actele administrative emise de organele administraţiei publice şi nu şi actele celorlalte organe de stat.

Având în vedere aceste consideraţii, putem face o delimitare a actelor administrative, care pot fi grupate în diverse categorii, după anumite criterii. Clasificarea actelor administrative cunoaşte mai multe variante în literatura de specialitate, efect firesc al concepţiilor diferite asupra conţinutului şi sferei actului administrativ, implicit ale administraţiei de stat.

1. Astfel, un prim criteriu de clasificare împarte actele administrative, după autoritatea care le emite:

−             acte administrative care emană de la organe ale administraţiei publice; din această categorie fac parte toate actele administrative emise de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu competenţă materială generală sau specială, precum şi cu competenţă teritorială centrală sau locală;

−             acte administrative adoptate de Parlament (de exemplu,decrete, unele acte de numire în funcţii publice, în condiţiile legii);

−             acte administrative emise de instanţele judecătoreşti (de exemplu cele emise pentru executarea hotărârilor judecătoreşti rămase definitive, ori pentru numirea şi eliberarea din funcţie a personalului);

−             acte administrative emise de instituţiile publice;

−             acte administrative emise de celelalte structuri organizatorice care privesc organizarea executării şi executarea legii.

Vrei mai multe informaţii despre acest subiect? Cumpără acum STUDIUL IN INTREGIME

CLICK AICI PENTRU A CUMPĂRA ACUM! 

 PREŢ – 6 EURO cu plata rapidă prin SMS!

NUMAI în reţelele ORANGE si VODAFONE

 Studiul se livrează în format electronic, prin email, în termen de maxim 24 de ore de la efectuarea plăţii!

Detalii tehnice ale studiului:

Autor ECHipa www.studiijuridice.ro
Anul elaborarii 2009
Pagini:

14

Detalii tehnice: Formatul paginii: A4; Font: Times New Roman; Dimensiune caractere – 12 pt.; Distanta intre randuri: 1.5
Note de subsol:

DA

Diacritice-ă,â,ţ,ş:

DA

Note de subsol:

DA

Bibliografie: DA
Printabil: DA
Se distribuie in format: *.PDF
Optiune de copiere COPY/PASTE Activa  [puteţi copia parti din conţinut în vederea realizării unor referate, studii, articole etc. personalizate după obiectivele dvs.]