Cine a fost Johannes Honterus?

Johannes Honterus (1498 – 1549) s-a născut la Braşov, în familia unui meşter pielar. După ce a trecut prin şcoala din oraşul natal, a plecat la Viena, unde între 1520 – 1525 a studiat şi a obţinut titlul de „magister artium“.

Johannes Honterus (1498 – 1549) s-a născut la Braşov, în familia unui meşter pielar. După ce a trecut prin şcoala din oraşul natal, a plecat la Viena, unde între 1520 – 1525 a studiat şi a obţinut titlul de „magister artium“.

În continuare se pare că a predat la Universitatea din Viena, dar în 1529 a părăsit oraşul, în timpul asediului turcesc, refugiindu-se la Regensburg[1].

În anul următor era înmatriculat la Cracovia, capitala de atunci a Poloniei, sub numele de „Johannes Georgii de Corona[2], artius magister Viennensis“, unde a publicat primele sale două lucrări: Gramatica latină şi Descrierea lumii sau Rudimenta Cosmografica. Se pare că la Cracovia a venit pentru puţin timp, poate chiar pentru publicarea cărţilor, pentru că în acelaşi an s-a stabilit la Basel. Acolo a lucrat, în perioada 1530-1532, ca lector de editură şi xilograf, a publicat Chorographia Transylvaniae- Sybemburgen şi a xilografiat două hărţi ale bolţii cereşti.

Lucrarea sa Rudimenta Cosmographica (1530) a fost  larg răspândită ca manual de geografie îndeosebi în Germania şi în sud-estul Europei

În anul 1533 a fost rechemat în oraşul natal, unde a avut o activitate foarte rodnică pe linia organizării învăţământului şi pe linia organizării bisericii. A imprimat un viguros spirit umanist gimnaziului din Braşov, a înfiinţat o tipografie (1535) şi o „moară” (fabrică) de hârtie) şi a tipărit numeroase manuale şcolare.

În 1541-1542 a rescris Cosmografia, în versuri, spre a face mai adecvată studiului bazat mult pe învăţarea pe de rost. În 1543 a scris Constitutio Scholae Coronensis, care a rămas primul regulament şcolar pentru cel mai vechi liceu umanist din spaţiul românesc.

Înţelegând rolul muzicii în desfăşurarea cultului, a compus -după exemplul lui Luther[3]- un manual de cântece religioase polifonice – Odae cum harmoniis.

A desfăşurat o bogată activitate de obşte, devenind, în anul 1544, prim preot luteran al oraşului şi promotor al introducerii Reformei lui Luther în Biserica din Braşov[4]. Încă din 1541-1542 a reformat biserica săsească trimiţând spre avizare programul său lui Luther.

Johannes Honterus a corespondat cu Erasm[5], cu Melanchton[6], cu Nicolaus Olahus[7] şi cu un alt mare umanist transilvănean – Johannes Sommer[8]. Succesor al lui Johannes Honterus ca rector al Gimnaziului din Braşov a fost şi eruditul sas Valentin Wagner.

Johannes Honterus s-a stins din viaţă în anul 1549, la vârsta de numai 51 de ani, probabil cu o sănătate şubrezită[9] după o viaţă extrem de activă dar rodnică, lăsând o operă umanistă de mare valoare pentru spaţiul european[10]. Sunt emblematice figura şi traiectoria prin viaţă ale acestui mare învăţat braşovean. Finalul celebrei sale lucrări abia dacă lasă să se priceapă suferinţa celui ce a trebuit să înfrunte vicisitudinile vremii sale şi condiţia demiurgică a celui ce a fost atât de sus peste timpul său[11].

 

Statuia lui Johannes Honterus din Brasov

Sursa foto: Wikipedia

——————————————————————————–

[1] Regensburg (denumirea franceză Ratisbonne) este situat în spaţiul german, pe cursul superior al Dunării.

[2] Corona = numele latinesc al Braşovului.

[3] Martin Luther (1483-1546) doctor în teologie şi reformator german, s-a ridicat împotriva vânzării de indulgenţe şi a întocmit un Program de Reformă care conţinea 95 teze. A fost un adversar al catolicismului (care sprijinea puterea politică). Este considerat nu numai iniţiatorul unei mari mişcări religioase, ci şi unul din marii prozatori de limbă germană modernă.

[4] Mişcarea religioasă a reformei s-a organizat iniţial, în spaţiul românesc, la Sibiu (după 1520); în 1526 mişcarea  lutherană se instituţionalizează în Braşov şi în Ţara Bârsei.

[5] Erasm din Rotterdam (1469-1536), umanist olandez de expresie latină, promotor al unui umanism creştin care să asigure înţelegerea dintre catolici şi reformaţi.

[6] Philipp Schwartzert, zis Melanchton (1497-1560), colaborator al lui Luther şi, după moartea acestuia, figura principală a mişcării protestante (luteranismului), unde a impus o linie moderată. Este, de asemenea, creatorul creatorul primului sistem de învăţământ public din perioada modernă.

[7] Nicolaus Olahus (1493-1568), umanist român, născut la Sibiu, a ocupat funcţii importante în Administraţia ungară (secretar regal, arhiepiscop, primat şi chiar regent -locţiitor- al coroanei). Adept al Contrareformei, dar în relaţii foarte bune cu Erasm.

[8] Care a fost, pe rând, rector la Colegiul din Cotnari, fondat de Ioan Heraclit Despot -„Despot vodă“, la Gimnaziul lui Johannes Honterus din Braşov şi la Colegiul  unitarian din Cluj

[9] Aşa cum sunt exprimate în versurile 1363-1366:„Muză, cu chin, anevoie, făcutu-mi-am eu datoria,/ Valul cel negru al meu piept îl apasă şi aprig mă prinde,/ Arme furioase mă-nconjur şi ura de demon mă-ncinge/ Cântul s-opreşte pe buze-mi, să vină deci alţii să-l cânte!“

[10] Johannes Honterus, Rudimenta Cosmographica [Elementele Cosmografiei], Braşov, 1542, text original latin şi traducere în limba română de Valeria Căliman, cu o introducere de Paul Binder şi Gernot Nussbaecher, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1988, p. 7; v. şi Ovidiu Drimba, op. cit., vol. 4, Editura ştiinţifică, Bucureşti, 1994, p.265

[11] Versurile 1357-1362: „Cel care-i singur al lumii cercetător de abisuri/ Vocea-i se stinge în drum, deşii mii am putea să mai spunem/ Noi cei spre cânt pregătiţi, dar mulţimea de toate aceste/ Nume nu preget în minte a ţine …/ Altor bărbaţi învăţaţi, să le treacă în scrieri rămâne”.