Legea nr. 277/2010 privind alocatia pentru sustinerea familiei a intrat in vigoare de la 1 ianuarie 2011

De la 1 ianuarie 2011 a intrat în vigoare noua lege privind alocatia pentru sustinerea familiei, publicata in Monitorul Oficial nr. 889 din 30 decembrie 2010, care prevede că familiile cu venituri de pana la 370 lei/persoana vor beneficia de un ajutor financiar suplimentar constand intr-o alocatie pentru sustinerea familiei.

LEGEA nr. 277 din 24 decembrie 2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. – (1) Prin prezenta lege se instituie alocaţia pentru susţinerea familiei ca formă de sprijin pentru familiile cu venituri reduse care au în creştere şi îngrijire copii în vârstă de până la 18 ani, denumită în continuare alocaţie. 

(2) Acordarea alocaţiei prevăzute la alin. (1) are drept scop completarea veniturilor familiilor în vederea asigurării unor condiţii mai bune pentru creşterea, îngrijirea şi educarea copiilor, precum şi stimularea frecventării de către copiii de vârstă şcolară, aflaţi în îngrijirea familiilor cu venituri reduse, a cursurilor unei forme de învăţământ, organizate conform legii.

Art. 2. – (1) Beneficiază de alocaţia prevăzută la art. 1 familia formată din soţ, soţie şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora, care locuiesc împreună, denumită în continuare familie. (2) Beneficiază de alocaţie şi familia formată din persoana singură şi copiii aflaţi în întreţinerea acesteia şi care locuiesc împreună cu aceasta, denumită în continuare familie monoparentală.

(3) Se consideră familie în înţelesul prevederilor alin. (1) şi bărbatul şi femeia necăsătoriţi, cu copiii lor şi ai fiecăruia dintre ei, care locuiesc şi gospodăresc împreună, dacă aceasta se consemnează în ancheta socială.

Art. 3. – Prin persoană singură, în sensul art. 2 alin. (2), se înţelege persoana care se află în una dintre următoarele situaţii:    a) este necăsătorită;    b) este văduvă;    c) este divorţată;    d) are soţul/soţia declarat/declarată dispărut/dispărută prin hotărâre judecătorească;    e) are soţul/soţia arestat/arestată preventiv pe o perioadă mai mare de 30 de zile sau execută o pedeapsă privativă de libertate şi nu participă la întreţinerea copiilor;    f) nu a împlinit vârsta de 18 ani şi se află în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a)-e);    g) a fost numită tutore sau i s-au încredinţat ori i s-au dat în plasament unul sau mai mulţi copii şi se află în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a)-c).    Art. 4. – (1) Sunt consideraţi ca făcând parte din familia definită la art. 2 şi copiii încredinţaţi în vederea adopţiei, cei aflaţi în plasament la o persoană sau familie ori pentru care s-a instituit tutela, potrivit legii.    (2) Asistentul maternal profesionist beneficiază de alocaţie doar pentru copiii săi, luându-se în considerare la stabilirea dreptului toate veniturile realizate de membrii familiei, cu excepţia celor provenite din alocaţiile de plasament şi alte sume acordate asistentului maternal pentru acoperirea cheltuielilor lunare, în condiţiile legii.    Art. 5. – (1) Pentru familia prevăzută la art. 2 alin. (1), al cărei venit net mediu lunar pe membru de familie se situează până la 200 lei, cuantumul lunar al alocaţiei este stabilit după cum urmează:    a) 30 lei pentru familia cu un copil;    b) 60 lei pentru familia cu 2 copii;    c) 90 lei pentru familia cu 3 copii;    d) 120 lei pentru familia cu 4 copii şi mai mulţi.    (2) Pentru familia prevăzută la art. 2 alin. (1), al cărei venit net mediu lunar pe membru de familie se situează între 201 lei şi 370 lei, cuantumul alocaţiei este stabilit după cum urmează:    a) 25 lei pentru familia cu un copil;    b) 50 lei pentru familia cu 2 copii;    c) 75 lei pentru familia cu 3 copii;    d) 100 lei pentru familia cu 4 copii şi mai mulţi.    Art. 6. – (1) Pentru familia prevăzută la art. 2 alin. (2), al cărei venit net mediu lunar pe membru de familie se situează până la 200 lei, cuantumul lunar al alocaţiei este stabilit după cum urmează:    a) 50 lei pentru familia cu un copil;    b) 100 lei pentru familia cu 2 copii;    c) 150 lei pentru familia cu 3 copii;    d) 200 lei pentru familia cu 4 copii şi mai mulţi.    (2) Pentru familia prevăzută la art. 2 alin. (2), al cărei venit net mediu lunar pe membru de familie se situează între 201 lei şi 370 lei, cuantumul alocaţiei este stabilit după cum urmează:    a) 45 lei pentru familia cu un copil;    b) 90 lei pentru familia cu 2 copii;    c) 135 lei pentru familia cu 3 copii;    d) 180 lei pentru familia cu 4 copii şi mai mulţi.    Art. 7. – (1) Beneficiază de alocaţie familiile ai căror membri sunt cetăţeni români care au domiciliul sau reşedinţa în România, precum şi cetăţeni ai altor state ori apatrizi care au domiciliul sau, după caz, reşedinţa în România, în condiţiile legislaţiei române.    (2) Beneficiază de alocaţie şi persoanele fără domiciliu sau reşedinţă şi fără locuinţă, pe baza declaraţiei pe propria răspundere că nu au solicitat alocaţia de la alte primării.    Art. 8. – (1) Familiile definite la art. 2, care au în întreţinere copii de vârstă şcolară, beneficiază de alocaţie în condiţiile în care copiii frecventează fără întrerupere cursurile unei forme de învăţământ organizate potrivit legii, cu excepţia celor care le întrerup din motive medicale, şi nu înregistrează absenţe nemotivate în cursul unui semestru care să conducă la scăderea sub 8 a notei la purtare.    (2) Pentru familiile care au în întreţinere copii de vârstă şcolară cu handicap grav sau accentuat şi care nu frecventează o formă de învăţământ, organizată în condiţiile legii, alocaţia se acordă cu condiţia prezentării certificatului de încadrare într-un grad de handicap şi a dovezii eliberate de către secretariatele comisiilor pentru protecţia copilului din cadrul direcţiilor generale de asistenţă socială pentru protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, denumite în continuare direcţii de asistenţă socială, sau de către Serviciul de evaluare complexă din cadrul direcţiilor de asistenţă socială, prin care se atestă faptul că respectivul copil nu poate fi înscris în nicio formă de învăţământ, prevăzută de lege.

   Art. 9. – Anual, limitele de venituri până la care se acordă alocaţiile se corectează cu indicele de creştere a câştigului salarial comunicat de Comisia Naţională de Prognoză, iar cuantumurile acestora se actualizează în funcţie de evoluţia preţurilor de consum şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

CAPITOLUL II
Stabilirea şi plata drepturilor de alocaţie

   Art. 10. – Alocaţia se acordă pe bază de cerere şi declaraţie pe propria răspundere însoţită de actele doveditoare privind componenţa familiei, veniturile acesteia şi, după caz, privind frecventarea cursurilor şcolare de către copiii aflaţi în întreţinere.    Art. 11. – (1) Cererile pentru stabilirea şi acordarea alocaţiei se întocmesc de reprezentantul familiei şi se înregistrează la primăria comunei, oraşului, municipiului sau, după caz, a sectorului municipiului Bucureşti în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa familia.    (2) Pentru cetăţenii altor state sau apatrizi, cererea prevăzută la alin. (1) se înregistrează la primăria comunei, oraşului, municipiului sau, după caz, a sectorului municipiului Bucureşti în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa familia.    (3) În cazul familiilor care nu au locuinţă de domiciliu sau reşedinţă stabilită ori fără locuinţă, cererea prevăzută la alin. (1) se înregistrează la primăria comunei, oraşului, municipiului sau, după caz, a sectorului municipiului Bucureşti în a cărei rază teritorială acestea trăiesc.    (4) În sensul prezentei legi, prin familii care nu au locuinţă de domiciliu sau reşedinţă stabilită ori fără locuinţă se înţelege persoanele care nu deţin o locuinţă principală sau, după caz, o locuinţă secundară, în condiţiile legii.    (5) Locuinţa de domiciliu sau reşedinţa este construcţia aflată în proprietate personală sau închiriată ori asupra căreia titularul sau un membru al familiei exercită un drept de folosinţă în condiţiile legii, cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare, formată din una sau mai multe camere, care acoperă condiţiile minimale de odihnă, preparare a hranei, educaţie şi igienă ale persoanei singure sau ale familiei, conform anexei nr. 1 la Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Se asimilează locuinţei de domiciliu sau reşedinţei şi locuinţa de necesitate, precum şi locuinţa socială, astfel cum sunt acestea definite potrivit prevederilor aceleiaşi legi.    Art. 12. – (1) În cazul familiei definite la art. 2 alin. (1), reprezentantul familiei se stabileşte de către soţi sau, în caz de neînţelegere între aceştia, de către autoritatea tutelară.    (2) În cazul familiei monoparentale, reprezentantul familiei este persoana singură.    (3) În cazul persoanei prevăzute la alin. (2) care are copii în întreţinere şi nu a împlinit vârsta de 18 ani, reprezentantul familiei este persoana singură, dacă are capacitate deplină de exerciţiu, sau, după caz, reprezentantul legal/ocrotitorul legal al acesteia.    (4) În cazul familiei definite la art. 2 alin. (3), pentru stabilirea reprezentantului familiei prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător.    Art. 13. – (1) Componenţa familiei, filiaţia copiilor şi situaţia lor juridică faţă de reprezentanţii legali se dovedesc cu livretul de familie.    (2) Pentru situaţiile în care nu este eliberat livretul de familie sau pentru cele care nu sunt evidenţiate în livretul de familie, reprezentantul familiei prezintă, în mod obligatoriu, actele doveditoare necesare.    Art. 14. – (1) La stabilirea veniturilor pe baza cărora se acordă alocaţia se iau în considerare toate veniturile pe care membrii familiei le realizează sau, după caz, le-au realizat în ultima lună înainte de solicitarea dreptului, aşa cum acestea sunt prevăzute de Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare.    (2) În situaţia în care familia definită la art. 2 locuieşte şi gospodăreşte împreună cu alte familii sau persoane, la stabilirea dreptului la alocaţie se iau în considerare numai partea ce revine de drept din veniturile lunare nete, realizate în comun de persoanele din gospodărie, precum şi sumele reprezentând obligaţii legale de întreţinere faţă de copiii pentru care se solicită dreptul şi/sau, după caz, faţă de părinţii acestora.    Art. 15. – Formularul de cerere, declaraţia pe propria răspundere pentru solicitarea alocaţiei, precum şi lista actelor doveditoare privind membrii familiei şi veniturile realizate se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.    Art. 16. – (1) În vederea verificării îndeplinirii de către solicitant a condiţiilor de acordare a alocaţiei, primarul dispune, în mod obligatoriu, evaluarea socioeconomică a familiei, prin anchetă socială, în termen de 15 zile de la data înregistrării cererii.    (2) Ancheta socială se efectuează de către personalul serviciului public de asistenţă socială din subordinea consiliului local sau, după caz, de către personalul din compartimentul cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale din aparatul de specialitate al primarului.    (3) Răspunderea asupra conţinutului anchetei sociale revine persoanelor care au efectuat ancheta socială şi primarului.    (4) În cazul în care solicitantul refuză să furnizeze informaţiile necesare pentru întocmirea anchetei sociale, se consideră că familia acestuia nu îndeplineşte condiţiile de acordare a alocaţiei.    Art. 17. – (1) Stabilirea dreptului la alocaţie şi a cuantumului acesteia se face prin dispoziţie scrisă a primarului.    (2) În termen de 5 zile de la efectuarea anchetei sociale, primarul are obligaţia să comunice solicitanţilor dispoziţia de acordare a dreptului sau respingerea cererii.    Art. 18. – Dreptul la alocaţie se acordă începând cu luna următoare înregistrării cererii.    Art. 19. – Titularul alocaţiei este reprezentantul familiei, iar beneficiarul este familia.    Art. 20. – Plata drepturilor pentru alocaţie se asigură de către agenţiile pentru prestaţii sociale judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, denumite în continuare agenţii teritoriale, prin decizie a directorului.    Art. 21. – Emiterea deciziei directorului agenţiei teritoriale are la bază dispoziţia primarului privind acordarea dreptului la alocaţie, însoţită de cererea prevăzută la art. 11 alin. (1).    Art. 22. – Pentru familiile care îndeplinesc condiţiile de acordare a alocaţiei, primarul are obligaţia de a transmite agenţiei teritoriale până la data de 5 a lunii următoare, pentru luna anterioară, pe bază de borderou, documentele prevăzute la art. 21.    Art. 23. – (1) Plata alocaţiei se realizează de către agenţiile teritoriale pe bază de mandat poştal sau, după caz, în cont curent personal sau în cont de card.    (2) În cazul achitării drepturilor la alocaţie în cont curent personal sau cont de card, agenţiile teritoriale efectuează plata prin unităţile bancare, pe bază de borderou, cu plata unui comision bancar. Comisionul bancar nu poate fi mai mare de 0,1% din drepturile achitate şi va fi stabilit, prin negociere, la nivel teritorial între agenţiile teritoriale şi unităţile bancare.    (3) În cazul achitării drepturilor la alocaţie prin mandat poştal, agenţiile teritoriale efectuează plata prin intermediul Companiei Naţionale “Poşta Română” – S.A., cu plata unui comision care nu poate fi mai mare decât cel utilizat în cazul altor drepturi de asistenţă socială.    (4) Pentru situaţia prevăzută la alin. (3), Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale încheie convenţie cu Compania Naţională “Poşta Română” – S.A., cu avizul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.    (5) Fondurile necesare achitării comisionului prevăzut la alin. (2) şi (3) se suportă din bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale, din aceleaşi fonduri din care se suportă plata drepturilor la alocaţie.    Art. 24. – (1) În cazul în care intervin modificări cu privire la componenţa familiei şi/sau a veniturilor realizate de membrii acesteia, titularul alocaţiei are obligaţia ca, în termen de maximum 10 zile, să comunice în scris primarului modificările intervenite.    (2) În situaţia în care modificările intervenite nu conduc la pierderea dreptului la alocaţie, titularul solicită modificarea cuantumului dreptului printr-o nouă cerere însoţită de actele doveditoare privind modificările intervenite.    (3) Primarul are obligaţia să dispună verificarea, prin anchetă socială, a modificărilor intervenite şi să emită dispoziţie scrisă referitoare la noul cuantum.    (4) Primarul transmite agenţiei teritoriale documentele prevăzute la art. 21, în termenul prevăzut la art. 22.    (5) Acordarea noului cuantum al alocaţiei se face începând cu luna următoare celei în care au intervenit modificările.    Art. 25. – Titularul alocaţiei depune la primăria comunei, oraşului, municipiului sau, după caz, a sectorului municipiului Bucureşti în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa familia, din 6 în 6 luni după stabilirea dreptului la alocaţie, o declaraţie pe propria răspundere privind componenţa familiei şi veniturile realizate de membrii acesteia, al cărei model este stabilit prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.    Art. 26. – (1) În vederea urmăririi respectării condiţiilor de acordare a dreptului la alocaţie, primarii dispun efectuarea de anchete sociale la interval de 12 luni sau ori de câte ori este nevoie.    (2) În situaţia în care se constată schimbări ce conduc la modificarea cuantumului alocaţiei sau, după caz, la încetarea dreptului la alocaţie, primarul emite dispoziţie scrisă, pe care o comunică agenţiei teritoriale, însoţită de ancheta socială.    (3) În situaţia modificării cuantumului alocaţiei, în condiţiile prevăzute la alin. (2), acesta se acordă începând cu luna următoare celei în care s-a efectuat ancheta socială sau, după caz, celei în care au intervenit modificările.    (4) În situaţia în care în urma efectuării anchetei sociale prevăzute la alin. (1) se constată modificări cu privire la componenţa familiei şi/sau a veniturilor realizate de membrii acesteia, ce nu au fost comunicate în condiţiile prevăzute la art. 24 alin. (1), sumele încasate cu titlu necuvenit se vor recupera de la titularul alocaţiei, începând cu luna următoare celei în care au intervenit modificările.    Art. 27. – Ancheta socială prevăzută la art. 16 alin. (1) şi (2), art. 24 alin. (3), art. 26 alin. (1) şi art. 29 alin. (2) se întocmeşte potrivit modelului aprobat prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi şi constituie probă legală pentru instanţele judecătoreşti, în legătură cu dreptul la alocaţie.    Art. 28. – (1) Pentru copiii de vârstă şcolară din familiile prevăzute la art. 8 alin. (1), inspectoratul şcolar are obligaţia să transmită agenţiei teritoriale, în luna următoare încheierii semestrului şcolar, situaţia privind frecventarea cursurilor de către aceşti copii. Situaţia se transmite electronic în formatul convenit cu agenţiile teritoriale şi va conţine, în mod obligatoriu, numele, prenumele, codul numeric personal ale copiilor şi reprezentanţilor familiei, adresa de domiciliu sau reşedinţă şi numărul de absenţe înregistrate.    (2) În cazul în care se constată absenţe nemotivate pe parcursul unui semestru şcolar, cuantumul alocaţiei se diminuează proporţional cu numărul absenţelor, după cum urmează:    a) cu câte 20% pentru fiecare copil care înregistrează un număr de maximum 10 absenţe;    b) cu câte 50% pentru fiecare copil care înregistrează un număr de maximum 20 de absenţe.    (3) Diminuarea prevăzută la alin. (2) se aplică începând cu luna următoare celei în care s-a constatat neîndeplinirea condiţiei şi se menţine pe o perioadă de 3 luni. După perioada de 3 luni, alocaţia se acordă în cuantumul aprobat anterior.    (4) Agenţia teritorială comunică primarului tabelul nominal cu familiile pentru care se aplică diminuarea prevăzută la alin. (2).    Art. 29. – (1) Plata alocaţiei se suspendă în luna următoare celei în care se constată una dintre următoarele situaţii:    a) pe perioada plasamentului sau plasamentului în regim de urgenţă într-un serviciu de tip rezidenţial;    b) agenţia teritorială constată că dreptul la alocaţie a fost stabilit pe baza unor date eronate privind componenţa familiei ori veniturile realizate sau pe parcursul acordării au intervenit modificări ale acestora;    c) pe o perioadă de 3 luni consecutive se înregistrează mandate poştale returnate pentru titularul alocaţiei;    d) absenţele înregistrate şi nemotivate de un copil din familia beneficiară depăşesc numărul de 20.    (2) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b) şi c), directorul agenţiei teritoriale solicită primăriei în a cărei rază teritorială locuieşte familia verificarea situaţiei, prin anchetă socială. După verificare, drepturile neridicate de către titular se achită acestuia pe bază de cerere înregistrată la agenţia teritorială.    (3) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. d) plata alocaţiei se suspendă până la următoarea situaţie transmisă de inspectoratul şcolar. Dacă din situaţia transmisă de inspectoratul şcolar se constată un număr mai mic de 20 de absenţe, plata alocaţiei se reia în condiţiile prevăzute la art. 28 alin. (2) şi (3). Agenţia teritorială comunică primarului tabelul nominal cu familiile pentru care s-a suspendat plata alocaţiei.    Art. 30. – Dreptul la alocaţie încetează în luna următoare celei în care beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta lege.    Art. 31. – (1) Diminuarea cuantumului alocaţiei în condiţiile prevăzute la art. 28 alin. (2) şi (3), precum şi suspendarea plăţii alocaţiei prevăzute la art. 29 se fac prin decizie a directorului agenţiei teritoriale, iar încetarea dreptului se stabileşte prin dispoziţie scrisă a primarului.    (2) Decizia directorului agenţiei teritoriale, precum şi dispoziţia primarului se comunică titularului în termen de 5 zile de la emitere.    Art. 32. – (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de alocaţie se recuperează de la titularul dreptului la alocaţie în termenul de prescripţie, stabilit de lege pentru creanţele bugetare.    (2) Recuperarea sumelor plătite necuvenit cu titlu de alocaţie se face de către agenţia teritorială, prin decizie a directorului, care se comunică debitorului în termen de 15 zile.    (3) Decizia de recuperare constituie titlu executoriu de la data comunicării.    (4) Pentru recuperarea sumelor plătite necuvenit, reprezentantul legal semnează un angajament de plată la solicitarea dreptului.

   (5) Sumele încasate necuvenit ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni se recuperează integral de la autorii acesteia, în condiţiile legii.

CAPITOLUL III
Dispoziţii tranzitorii şi finale

   Art. 33. – (1) Nerespectarea prevederilor art. 16 alin. (1), art. 17 alin. (2), art. 22, art. 24 alin. (3) şi (4), art. 26 alin. (1) şi (2), art. 31 alin. (2) şi ale art. 32 alin. (2) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 200 lei la 500 lei.    (2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin organele de control.    (3) Cuantumul amenzilor contravenţionale prevăzute la alin. (1) se modifică prin hotărâre a Guvernului.    Art. 34. – Prevederilor art. 33 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.    Art. 35. – În baza controlului intern Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale verifică, prin sondaj, la nivelul agenţiilor teritoriale corectitudinea datelor introduse şi stabilirea plăţii drepturilor la alocaţie. Neregulile constatate se sancţionează în condiţiile legii.    Art. 36. – Alocaţia este o formă de sprijin cu destinaţie specială, acordată din bugetul de stat, şi nu se ia în considerare la stabilirea obligaţiilor legale de plată şi se supune executării silite, în condiţiile dispoziţiilor privind executarea silită a creanţelor bugetare, numai pentru recuperarea sumelor plătite necuvenit cu acest titlu.    Art. 37. – (1) Fondurile pentru plata alocaţiei, precum şi pentru cheltuielile cu transmiterea dreptului la alocaţie se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.    (2) Cheltuielile administrative pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor şi stabilirea drepturilor la alocaţie se suportă din bugetul local al unităţilor administrativ-teritoriale.    Art. 38. – Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale, monitorizează aplicarea prevederilor prezentei legi.    Art. 39. – (1) Dispoziţia scrisă a primarului privind stabilirea sau respingerea dreptului la alocaţie şi decizia directorului de recuperare a sumelor încasate necuvenit se pot ataca potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.    (2) Cererile, acţiunile şi căile de atac privind dreptul la alocaţie sunt scutite de taxa de timbru.    Art. 40. – (1) Familiile care au stabilit până la 31 decembrie 2010 dreptul la alocaţia familială complementară ori alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală, în vederea asigurării plăţii începând cu anul 2011 a alocaţiei prevăzute de prezenta lege, au obligaţia să depună cererea şi documentele doveditoare pentru stabilirea dreptului, în perioada 1-30 ianuarie 2011.    (2) Pentru familiile prevăzute la alin. (1) primarii nu au obligaţia să dispună efectuarea anchetei sociale.    (3) Pentru familiile prevăzute la alin. (1), veniturile care se iau în calcul la stabilirea dreptului la alocaţia prevăzută de prezenta lege sunt cele realizate în luna anterioară depunerii cererii.    Art. 41. – Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2011.    Art. 42. – Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului vor elabora normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

   Art. 43. – La data intrării în vigoare a prezentei legi, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2003 privind alocaţia familială complementară şi alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 26 octombrie 2003, aprobată cu completări prin Legea nr. 41/2004, cu modificările ulterioare, se abrogă.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.