Plangere impotriva Ordonantei Parchetului

Judecătoria SECTORUL 4, Sentinta penala Nr. 339 din 12 februarie 2010

DOSAR NR. ………………….. ROMÂNIA JUDECĂTORIA SECTORULUI ……………………. SENTINŢA PENALĂ NR. …………………….. ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE: ………………………… INSTANŢA CONSTITUITĂ DIN: PREŞEDINTE – …………………………… GREFIER – …………………………………….. Ministerul Public a fost reprezentat de procuror ………………….. Pe rol pronunţarea asupra cauzei penale privind pe petenta ………………………. şi pe intimatul ……………………………, având ca obiect plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată, conform art. 2781 C.p.p. Dezbaterile şi cuvântul pe fondul cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de ………………………….., susţinerile părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentinţă când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanţa a amânat pronunţarea pentru azi, ………………………., când a hotărât următoarele:I N S T A N Ţ A, Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele: Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanţe în data de ……………………….., sub numărul ………………………, petenta ………………… a solicitat desfiinţarea Ordonanţei nr. …………………. din data de ……………………… emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria ………………………………, prin care s-a confirmat propunerea organelor de cercetare penală de scoatere de sub urmărire a învinuitului ……………………………….. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. 1 si 3 C.pen., şi a ordonanţei nr. ……………………….. din data de ………………………… a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului ……………………, prin care plângerea petentei a fost respinsă ca neîntemeiată. În motivarea plângerii, petenta a susţinut că soluţia Parchetului de pe lângă Judecătoria ………………………………………….. este netemeinică şi nelegală in contextul nerespectării dreptului la apărare, dreptului la un proces echitabil, precum si al necesităţii reparării pagubelor suferite. Aceasta a arătat că în mod greşit s-a reţinut lipsa pericolului social concret al faptei ce a primit încadrarea juridică de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1 si 3 C.pen., faţă de concluzia certă a existenţei vinovăţiei penale a învinuitului ………………………………. S-a învederat de asemenea că în raport de reţinerea întrunirii elementelor constitutive ale infracţiunii anterior individualizate si reţinerea relei credinţe a făptuitorului, soluţia de scoaterea de sub urmărire penala nu se justifica. Mai mult, societatea petenta nu îşi poate explica ce criterii au fost utilizate pentru evaluarea caracterului „relativ restrâns al pagubei”, singura limită legală pe care o consideră ca având şi caracter imperativ fiind în opinia acesteia cea prevăzută de art. 90 C.pen. – si anume …………….. lei, limită care în mod evident este depăşită de paguba ocazionată prin fapta învinuitului. O altă critică formulată face trimitere la forma de vinovăţie ce caracterizează latura subiectivă a infracţiunii, astfel cum a fost reţinută. Astfel, din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale a rezultat faptul că învinuitul ar fi acţionat cu rea credinţă, cunoscând lipsa disponibilităţilor necesare pentru onorarea biletelor la ordin, şi acţionând totuşi în consecinţă, urmărind ca finalitate producerea unei pagube. Cu privire la temeiurile de drept folosite pentru susţinerea soluţiei de scoatere de sub urmărire penală, petenta a apreciat de altfel că aplicarea dispoziţiilor art. 90 şi 91 C. pen. constituie un atribut exclusiv al instanţei, fără a putea fi delegat organelor de urmărire penală, considerând pe cale de consecinţă că ordonanţa nu a respectat cerinţele de legalitate statuate cu titlu imperativ de legea penală. În considerarea totalităţii criticile expuse si in raport de probatoriul administrat în etapa urmăririi penale, petenta a solicitat desfiinţarea ordonanţei de scoatere de sub urmărire penala, si reţinerea cauzei spre judecare. În cursul judecăţii a fost ataşat la dosarul cauzei si dosarul de urmărire penală nr. ……………………………. al Parchetului de pe lângă Judecătoria ………………………………… Faţă de ansamblul probelor administrate în cauză, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt: La data de ……………………., ……………………. a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria …………………… cu privire la faptul ca ……………………., prin administrator ………………………………, a emis două bilete la ordin cunoscând că se află în procedura insolvenţei, fără a aduce acest lucru şi la cunoştinţa reprezentanţilor societăţii. Biletele la ordin au fost refuzate după împlinirea termenului de scadenţă, ca urmare a lipsei totale a disponibilului, precum si a litigiului privind dreptul de proprietate (astfel cum rezulta din cererea de înscriere a refuzului bancar …………………… – fila ………………. d.u.p.). Din probele administrate în cursul urmăririi penale, începută la data de …………………………….. prin rezoluţia aflata la fila 4 d.u.p., a rezultat în mod cert faptul că între cele două persoane juridice de drept privat au existat relaţii comerciale derulate în perioada ……………………………. astfel cum rezultă din susţinerile ambelor părţi, precum şi din chitanţele depuse la dosarul cauzei (filele ………………………………. d.u.p.). Aceste relaţii comerciale au constat în achiziţionarea de către ………………………….. în calitate de cumpărător de vopsele de la societatea ……………………………. Raporturile juridice nu au fost concretizate în contracte comerciale în formă scrisă, datorită stabilităţii şi caracterului repetat al tranzacţiilor efectuate între cele doua societăţi, care funcţionau în cadrul aceluiaşi sediu. Modalitatea de plata stabilită pentru raporturile încheiate în cursul lunii mai a anului …………………………….. a fost reprezentată de emiterea unor bilete la ordin, scadente in termen de …………………. de zile de la data efectuării tranzacţiei stabilite. Din declaraţia reprezentantului părţii vătămate– ………………………………, a rezultat faptul că învinuitul ……………………………….. a achiziţionat marfă de la societatea vătămată cu diferite ocazii. În legătură cu aspectele legate de plata preţului aferent, reprezentantul societăţii a învederat faptul că plata se efectua uneori şi parţial, fiind completată ulterior, lucru cu care petenta a fost de acord, continuându-şi relaţiile comerciale cu societatea al cărei administrator statutar era învinuitul. Pentru facturile …………………. nr. ………………………… si …………………. nr. …………………………, în valoare de ………………….. lei, respectiv ………………………………. lei, învinuitului i s-a solicitat emiterea de bilete la ordin. Acestea au fost completate, semnate si stampilate personal de ………………………………….. aspect susţinut integral de concluziile cercetării tehnico ştiinţifice dispusă în cauza – filele …………………………… d.u.p., precum şi de susţinerile proprii ale învinuitului – declaraţia în acest sens fiind ataşată la filele ………………………… d.u.p. Ulterior emiterii celor doua bilete la ordin (ultimul fiind datat ………………………) societatea vătămată a aflat ca partenerul său se afla în procedura de lichidare, lucru ce se susţine prin declaraţia dată în cauză de societate – filele ………………………………. d.u.p. care se coroborează cu înscrisurile depuse la dosarul de urmărire penala de aceasta – respectiv înştiinţarea înscrisă la registratura cu data de …………………… (aflata la fila ………………………… d.u.p.). Deschiderea procedurii insolvenţei cu privire la …………………………………………… este probată prin sentinţa civilă nr. ………………………….. pronunţată de Tribunalul …………………………….. anexată la filele …………………… prin care s-a numit şi administratorul juridic pentru perioada lichidării societăţii – respectiv ………………………… Prin răspunsul la solicitarea societăţii ………………………………………………………………. a confirmat existenta acordului verbal al administratorului juridic al societăţii cu privire la achiziţionarea, respectiv plata materialelor şi mărfurilor necesare desfăşurării activităţii curente şi pentru executarea contractelor în curs de derulare de către învinuit (fila ……………………….. d.u.p.) , fără însă ca acest acord să poată fi interpretat ca vizând exclusiv contractele încheiate în forma scrisă. De asemenea ………………………………., lichidatorul judiciar, a confirmat convorbirea telefonică purtată de administratorul juridic şi cel statutar al …………………………………………. învinuitul …………………………………………., prin care primul şi-a manifestat în mod explicit acordul cu privire la efectuarea de plăti, ulterior deschiderii procedurii, faţă de partenerii comerciali cu care societatea avea contracte valabile, în curs de derulare (fila …………………………d.u.p.). Pe baza recunoaşterilor anterioare, a facturilor fiscale care atestau raporturi juridice constante între cele doua societăţi, precum şi onorarea obligaţiilor anterioare celor doua schimburi realizate anterior lunii ………………………………….., este logic a recunoaşte că între aceste societăţi existau relaţii de încredere si colaborare comercială, materializate prin convenţii încheiate la diverse intervale de timp. Cu privire la necesitatea unei forma scrise a contractelor, este de precizat că aceasta este necesara doar ad probationem, nepunând în discuţie valabilitatea contractelor. Mai mult manifestarea acordului administratorului judiciar nu poate fi interpretata ca privind exclusiv aceste contracte scrise, în lipsa unei precizări explicite, acesta fiind de asemenea, în calitatea deţinută, la curent cu relaţiile comerciale derulate de societatea în curs de lichidare. A fortiori, din declaraţiile date în cursul urmăririi penale de învinuit, rezultă că societatea beneficia de un cont disponibil deschis anterior intrării în procedura de lichidare, care ar fi putut fi utilizat fie si pentru efectuarea unei plăţi parţiale. Datorită însă situaţiei persoanei juridice contul a fost indisponibilizat, existând ca atare interdicţie cu privire la dreptul de a folosi lichidităţile pentru onorarea obligaţiilor asumate anterior ( filele 73 – 76). Prin procesul verbal din data de ………………………., numitului ……………………………… i s-a adus la cunoştinţă învinuirea si drepturile procesuale de care beneficiază, ocazie cu care acesta a înţeles să dea o declaraţie în cauză prin care şi-a menţinut poziţia adoptată anterior, in sensul ca nerecunoaşterii săvârşirii faptei, motivată de existenţa clară a acordului administratorului juridic. Pe baza tuturor probelor anterior analizate, prin ordonanţa nr. …………………………. soluţia dispusă a fost cea de scoatere de sub urmărire penală pentru lipsa gradului de pericol social concret al faptei, având ca temei art. 249 rap. la 10 lit b1 şi art. 11 pct. 1 lit.b C.pr pen., cu aplicarea art. 90 si 91 C.pen. Pentru a reţine în acest sens, s-a apreciat că în raport de prejudiciul ocazionat şi de lipsa antecedentelor penale, de modalitatea concretă de săvârşire a faptei, deşi s-a reţinut reaua credinţă a administratorului statutar în emiterea celor doua bilete la ordin, fapta nu întruneşte cerinţele de antijuridicitate cerute de legea penala pentru a putea constitui infracţiune, acesteia lipsindu-i una dintre caracteristicile fundamentale şi cumulative – pericolul social. Pe cale de consecinţă, s-a făcut aplicarea art. 181 şi a art.90 C. pen., prin stabilirea unei sancţiuni cu caracter administrativ in cuantum de ……………………………….lei. Această soluţie a fost atacată de petentă în termenul legal de ………………………………. de zile de la comunicare, prin plângere la prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria ………………………………………., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie. Prin ordonanţa ………………………… din ………………………, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria ………………………. a respins plângerea petentei ca neîntemeiată, rezoluţia atacată fiind considerata temeinică şi legală. Petenta a criticat şi această soluţie, la Judecătoria ……………………………… plângerea ei formând obiectul dosarului de faţă. Apreciind asupra criticilor formulate prin prezenta acţiune, instanţa constată că acestea sunt neîntemeiate. Astfel, cu privire la prima critică prezentată de către ………………………………….. – constând în nerespectarea dreptului la apărare şi la un proces echitabil, instanţa observă că pe baza actelor de urmărire penală, părţii vătămate i s-a garantat posibilitatea de a propune şi prezenta probe în susţinerea poziţiei sale, că aceasta a fost audiată prin reprezentantul legal şi informată asupra lucrărilor efectuate şi de asemenea că în cursul acestei etape au fost administrate probe atât în favoarea cât şi în defavoarea persoanei cercetate, probe care au condus la clarificarea situaţiei de fapt. Mai mult, instanţa observă că durata etapei prealabile judecăţii nu a reprezentat per se un motiv de depăşire a unui termen rezonabil al procedurilor penale, că părţii vătămate i s-a asigurat posibilitatea de folosire efectivă a tuturor căilor de atac prevăzute de lege, că i-a fost comunicată soluţia de scoatere de sub urmărire penală şi de asemenea analizată plângerea formulată împotriva primei ordonanţe, deschizând astfel calea plângerii ce poate fi adresată instanţei. Organele de cercetare penală au respectat întru totul drepturile procesuale ale părţilor şi nu au tergiversat în nici un mod derularea procesului. Pentru aceste motive, cu privire la prima critică a petentei, aceasta urmează a fi considerată de instanţa ca neîntemeiată, constatându-se respectarea dispoziţiilor art. 6 C.pr.pen, art. 6 din CEDO, precum şi a dispoziţiilor aferente derulării fazei de urmărire penală. Analizând cea de-a doua critică formulată de petenta ……………………………………. cu privire la imposibilitatea de acoperire a prejudiciului în contextul soluţiei de scoatere de sub urmărire penală ca urmare a constatării gradului de pericol social redus al faptei, care nu justifică reţinerea acesteia ca infracţiune nu poate fi primită de instanţă în condiţiile în care soluţia nu privează partea vătămată de posibilitatea introducerii separate a acţiunii civile la o instanţa civilă, care urmează a analiza condiţiile antrenării răspunderii civile delictuale şi care poate ţine seama de soluţia pronunţată în faza de urmărire penală. Astfel, şi în raport de această critică admiterea plângerii împotriva ordonanţei de scoatere de sub urmărire penală este neîntemeiată. Analizând gradul de pericol social al faptei pentru care s-a efectuat urmărirea penală, instanţa va lua în considerare criteriile prevăzute de art. 181 C.pen. şi anume: modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, împrejurările concrete în care aceasta a avut loc, urmările produse sau care s-ar fi putut produce, scopul urmărit, persoana şi conduita făptuitorului. Aceste criterii vor fi raportate la probele administrate în cursul urmăririi penale după cum urmează: Mijlocul de comitere al faptei este reprezentat de emiterea unor bilete la ordin pentru onorarea unor obligaţii de plată de către …………………………….. către partenerul comercial al acesteia – ……………………………………. Din actele depuse la dosarul cauzei şi coroborarea acestora cu susţinerile persoanei învinuite şi ale societăţii de lichidare a rezultat că administratorul statutar a înştiinţat în prealabil administratorul judiciar despre situaţia stabilirii unor raporturi juridice cu unul dintre partenerii constanţi – societatea petentă. Astfel cum rezultă din acordul verbal, recunoscut a fi dat, …………………………………….. a fost abilitat să realizeze operaţiuni de plată pentru operaţiunile în curs de derulare, intitulate generic contracte, fără a exista vreo înştiinţare expresă cu privire la forma pe care acestea ar fi trebuit să o îmbrace (scrisă sau doar verbală). De altfel, o atare distincţie nici nu poate produce rezultate juridice, în contextul în care operaţiunile desfăşurate între cele două societăţi puteau fi probate şi în altă manieră, precum şi în contextul în care, indiferent de forma pe care ar fi avut-o reprezentau tot contracte ce trebuiau să se finalizeze. Astfel, raportat la împrejurările concrete de comitere a faptei, în contextul acordului existent, al înştiinţării anterior datei scadenţei biletelor la ordin a societăţii creditoare cu privire la intrarea în procedură de lichidare, fapta nu întruneşte nici criteriile de tipicitate cerute de legea de incriminare. În mod greşit Parchetul a reţinut reaua credinţă a învinuitului, emiterea biletelor la ordin cu acordul verbal al administratorului juridic, reprezentând o procedură conformă cu specificul fazei de lichidare a societăţii. Menţinând în analiză principiul neagravării situaţiei în propria cale de atac, faţă de persoana care a formulat plângerea, instanţa nu are însă posibilitatea de a schimba temeiul de scoatere de sub urmărire penală pentru lipsa elementelor constitutive ale faptei de înşelăciune. Însă, având în vedere şi prejudiciul ocazionat, care este într-adevăr de un cuantum redus, precum şi persoana făptuitorului care nu este cunoscut cu antecedente penale şi care a manifestat pe parcursul urmăririi penale o atitudine sinceră, prezentând aspecte ale situaţiei de fapt ce se coroborează cu restul actelor depuse şi mijloacelor de probă administrate, instanţa apreciază în esenţă că soluţia de constatare a imposibilităţii de continuare a exercitării acţiunii penale pronunţată prin ordonanţa ……………………….. este una legală şi temeinică. Cu privire la aspectul invocat de petentă referitor la un prag minim al prejudiciului, precum şi la utilizarea incorectă a unor temeiuri de lege – art. 90 şi 91 C. pen., instanţa constată că în prezenta cauză nu este incidentă instituţia înlocuirii răspunderii penale, astfel cum corect a fost reţinut şi în ordonanţa de răspuns la prima plângere a …………………………… ci trimiterea se realizează în contextul reţinerii lipsei gradului de pericol social a faptei, prevăzută de art. 10 lit. b1 C.pr.pen. precum şi art. 181 C.pen, care justifică aplicarea unei sancţiuni administrative dintre cele aplicabile într-adevăr şi în cazul înlocuirii răspunderii penale. Caracterul comun al acestor sancţiuni se explică prin lipsa unei trăsături fundamentale a infracţiunii, a aspectului de antijuridicitate, care conduce la apropierea ca natură juridică a faptei de o fapta antisocială, care excede însă incidenţei legii penale. Ca urmare a înlăturării tuturor criticilor aduse soluţiei promovate prin ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală instanţa va respinge în baza art.2781 alin. 8 lit. a) C.pr.pen. plângerea formulată de petenta ……………………………….., ca neîntemeiată. Va menţine Ordonanţa procurorului de caz din data de ………………………… dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria ……………………. în dosarul nr. ……………………….., precum şi Ordonanţa Prim-procurorului aceluiaşi ……………………………… din data de ………………………………. În baza art. 192 alin. 2 C.pr.pen., instanţa va obliga petenta la plata sumei de ………………………. lei, în contextul respingerii căii de atac promovate, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat care se vor achita în contul ………………………….. cod fiscal …………………………………….. deschis la Trezoreria …………………………………, beneficiar Judecătoria ……………………………………………..PENTRU ACESTE MOTIVEÎN NUMELE LEGIIHOTĂRĂŞTE : În baza art. 2781 alin. 8 lit. a C.pr.pen., respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de petenta ……………………., cu sediul în ……………….., şos. ………………….nr. ………….., bl. …………., sc. ………….., et. ………………., ap. …………………, sectorul ……………. în contradictoriu cu intimatul …………………………., domiciliat în ………………………. …………………. nr. ……………….., bl. ……….., sc. ……………., ap. …………………., sectorul ……………………………. Menţine Ordonanţa procurorului de caz din data de ……………………………… dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria …………………… în dosarul nr. …………………………, precum şi Ordonanţa Prim-procurorului aceluiaşi Parchet nr. ………………………… din data de ……………………… În baza art. 192 alin. 2 C.pr.pen., obligă petenta la plata sumei de ………………………… lei, cheltuieli judiciare avansate de stat, care se vor achita în contul …………………………..cod fiscal ……………………… deschis la Trezoreria ………………., beneficiar Judecătoria ……………………… Cu drept de recurs în termen de ……………………….. zile de la pronunţare pentru procuror şi de la comunicare pentru petentă şi intimat. Pronunţată în şedinţă publică, azi, ………………………………………… PREŞEDINTE, GREFIER,