Raspundere contraventionala.Rovinieta.

Tribunalul BACĂU, Decizia Nr. 231 din 9 februarie 2010

Prin cererea înregistrată la data de 27.04.2009 pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr. /180/2009 petenta S.C. C S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A., Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi – SDN Bacău anularea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei nr. întocmit la data de 10.04.2009.În motivarea plângerii, petenta a arătat că prin procesul – verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei nr. / 10.04.2009 a fost sancţionată cu amendă în cuantum de 6000 lei, reţinându-se în sarcina acesteia că nu deţinea rovinietă valabilă pentru vehiculul transport marfă cu nr. de înmatriculare BC 89 , aspect constatat la controlul efectuat în trafic la data de 10.04.2009 pe DN 2, în localitatea Bogdan – Vodă, jud. Bacău.Arată petenta că la întocmirea procesului-verbal s-au nesocotit dispoziţiile art.16 alin.7 din OG nr.2/2001 deoarece nu s-a adus la cunoştinţa contravenientei dreptul de a face obiecţiuni, precum şi dispoziţiile art.19 din OG nr.2/2001 deoarece actul constatator nu este semnat de un martor în condiţiile în care nu este semnat de contravenientă, nefiind suficientă menţiunea că de faţă la întocmirea acestuia erau doar agenţi constatatori.Pe fondul cauzei, petenta arată că mijlocul de transport era în rodaj şi nu într-o cursă obişnuită şi că la momentul efectuării controlului avea plătită rovinieta în cuantum de 38,15 lei. Apreciază petentul că, în concordanţă cu aprecierile Curţii Europene a drepturilor Omului, petentul are statut de persoană nevinovată, iar hotărârea instanţei trebuie să se bazeze pe probe certe de vinovăţie. În contimuare, arată că, beneficiind de prezumţia de nevinovăţie, petentul nu este obligat să-şi dovedească nevinovăţia.În principal solicită anularea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei nr. / 10.04.2009, iar în subsidiar solicită înlocuirea amenzii cu avertisment.Petenta şi-a motivat plângerea în drept pe dispoziţiile art. 31 din OG nr.2/2001.Petenta a depus la dosarul cauzei procesul – verbal de contraventie contestat, adresă a intimatei către aceasta şi copie a bonului fiscal nr.142/10.04.2009 (fila10 dosar). Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, în temeiul dispoziţiilor art.242 C. pr. civ. solicitând judecarea cauzei în lipsă. Prin SC nr. /10.06.2009 pronunţată de Judecătoria Bacău a fost respinsă plângerea ca nefondată S-a reţinut că prin procesul – verbal de constatare a contravenţiei nr. / 10.04.2009 întocmit de un agent constatator din cadrul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Iaşi – SDN Bacău, petenta S.C. C S.R.L. a fost sancţionată cu amendă de 6000lei pentru săvârşirea contravenţiei prevăzută de art.8 alin.2 din O.G. nr.15/2002, reţinându-se că la data de 10.04.2009, ora 09,15 autovehiculul de tip transport marfă cu numărul de înmatriculare BC 89 a fost găsit la controlul efectuat pe DN 2, în localitatea Bogdan – Vodă, jud. Bacău fără a deţine rovinieta valabilăSub aspectul legalităţii instanţa a constatat că procesul-verbal constatare şi sancţionare a contravenţiei nr. întocmit de intimată la data de 10.04.2009 cuprinde toate menţiunile esenţiale a căror lipsă este sancţionată de dispoziţiile art.17 din O.G. nr.2/2001 cu nulitatea absolută. În ceea ce priveşte celelalte menţiuni obligatorii ale procesului-verbal de contravenţie, s-a reţinut că legea nu prevede în mod expres sancţiunea nulităţii, însă din interpretarea logică a textului art. 19 din OG nr. 2/2001, potrivit regulii de interpretare conform căreia norma juridică trebuie interpretată în sensul aplicării ei, rezultă că lipsa acestora se sancţionează tot cu nulitatea. În lipsa unei asemenea interpretări, textul art. 19 din OG nr. 2/2001 ar rămâne fără aplicare în ceea ce priveşte menţiunile procesului-verbal de contravenţie, altele decât cele prevăzute de art. 17 din acelaşi act normativ, deşi actus interpretandus est potius ut veleat, quam ut pereat. Această nulitate este însă virtuală, deoarece nu este prevăzută expres de lege şi relativă, deoarece nu poate fi invocată de instanţă din oficiu, aşa cum rezultă din interpretarea per a contrario a art. 17 teza a II-a din OG nr. 2/2001, iar caracterul normei care stabileşte obligativitatea confirmării faptelor menţionate în procesul-verbal de contravenţie, în lipsa contravenientului, de către un martor sau precizării motivelor care au dus la încheierea procesul-verbal de contravenţie în lipsa unui martor este de ordine privată. Întrucât menţiunea referitoare la încheierea procesului-verbal de contravenţie în prezenţa unui martor este prevăzută în interesul celui sancţionat contravenţional, instanţa apreciază că nulitatea procesului-verbal de contravenţie rezultând din omisiunea indicării datelor prevăzute mai sus are caracter relativ, astfel că poate fi invocată numai de contestator.Această nulitate relativă virtuală este condiţionată însă de existenţa unei vătămări, care nu se mai presupune de această dată, astfel cum rezultă din interpretarea per a contrario a art. 105 alin. 2 teza a II-a din C. proc. civ., ci trebuie dovedită de persoana interesată. Cum, în cauză, petentul nu a făcut dovada unei atare vătămări, instanţa constată că procesul-verbal de contravenţie contestat este legal întocmit. Faptul că nu i s-ar fi dat posibilitatea să formuleze obiecţiuni este pe deplin justificat de situaţia că la locul şi momentul încheierii procesului-verbal nu se afla niciun reprezentant la petentei şi nici de această dată nu invocă existenţa vreunei vătămări produsă de situaţia arătată astfel încât instanţa să poată aprecia asupra acestui motiv de nulitate..În cauză, situaţia de fapt descrisă în procesul – verbal acoperă conţinutul legal al contravenţiei prevăzută de art. art.8 alin.2 din O.G. nr.15/2002. Astfel, OG 15/2002 reglementează la art.8 răspunderea contravenţională a posesorilor de autovehicule sau a conducătorilor acestora, care utilizează infrastructura de transport rutier din Romania, fără a deţine roviniete valabile.Aşa cum reiese din bonul fiscal nr. 142/10.04.2009, petenta a achiziţionat rovinietă pentru autovehiculul de tip transport marfă cu numărul de înmatriculare BC 89 abia la ora 10,23, deci ulterior constatării contravenţiei de către organul constatator.Din susţinerile petentei nu reiese că la momentul efectuării controlului în trafic conducătorul auto ar fi putut prezenta dovada plăţii rovinietei, ci invocă prezumţia de nevinovăţie, solicitând ca intimata să facă dovada celor reţinute în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei. Ignoră petenta că prezumţie de nevinovăţie se aplică în cazul contravenţiilor în care sancţiunea aplicată are caracter represiv; doar atunci procedura administrării probatoriului este asimilată procedurii penale.Petenta nu a făcut dovada contrarie situaţiei reţinute în procesul-verbal, deşi, având în vedere caracterul preventiv-educativ al sancţiunii aplicate, sarcina probei îi revine acesteia. În consecinţă instanţa a reţinut situaţia de fapt aşa cum a fost consemnată în procesul-verbal. În ceea ce priveşte sancţiunea aplicată, instanţa a apreciat că agentul constatator a realizat o corectă individualizare, valorificând în mod judicios criteriile enumerate în cuprinsul art.21 alin.3 din O.G. nr.2/2001, amenda aplicată situându-se la pragul minim prevăzut de actul sancţionator.Faţă de cele mai sus reţinute şi văzând şi prevederile art.34 din O.G. nr.2/2001, instanţa a apreciat plângerea ca fiind neîntemeiată.Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs petenta în a cărui motivare s-a reluat practic motivarea plângerii cu care a fost investită instanţa de fond.Nu au fost indicate în motivarea cererii de recurs critici împotriva hotărârii primei instanţe.În aceste condiţii, instanţa de recurs nu va proceda la reanalizarea cererii de chemare în judecată, obiectul cererii de recurs fiind hotărârea primei instanţe iar nu procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.Va puncta instanţa de recurs doar faptul că petenta fie s-a aflat într-o gravă eroare în momentul în care a afirmat că deţinea rovinietă valabilă la data controlului, fie a încercat să inducă în eroare instanţa de judecată.Astfel, în cauză a existat un moment al controlului, la data de 10.04.2009 ora 9.15 şi un moment al întocmirii procesului verbal la data de 10.04.2009, ora 15.40.Întrucât rovinieta a fost achiziţionată la data de 10.04.2010 ora 10.23, este clar că a fost achiziţionată ulterior controlului.

Faţă de cele menţionate mai sus, instanţa va respinge cererea de recurs ca nefondată.