Schimbarea incadrarii juridice. Recalificarea caii de atac a recursului.

Curtea de apel PLOIEŞTI, Decizia Nr. 1004 din 11 octombrie 2010

Schimbarea încadrării juridice. Recalificarea căii de atac a recursului.C.pen.art. 208 alin.1, art. 213 C.pr.pen.art. 197 alin.2, art. 334 Procedeul utilizat la o instanţă de control judiciar constând în recalificarea sine die a unei căi de atac (în speţă recurs) într-o altă cale de atac (apel), cu consecinţa schimbării componenţei completului de judecată, fără a dispune mai întâi schimbarea încadrării juridice a faptei care determină calificarea respectivă, este unul eronat, fiind sancţionat cu nulitatea absolută prev. de art. 197 alin.2 C. pr. pen.Decizia penală nr.1004, din 11 octombrie 2010Prin sentinţa penală nr. 203 din 11.05.2009 a Judecătoriei Târgovişte în baza art. 213 Cod penal cu aplicarea art. 63 alin. 3 C.pen. a fost condamnat inculpatul L.C., la 1000 de lei amendă penală.În baza art. 213 Cod penal cu aplicarea art. 63 alin. 3 C. pen. a fost condamnat inculpatul N.N. la 1000 de lei amendă penală.În baza art. 14 şi art. 346 C. pr. pen. au fost obligaţi fiecare dintre inculpaţi la câte 1500 de lei despăgubiri civile către partea civilă SC V.A.T. SRL.Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut că prin rechizitoriul nr. 3757/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgovişte, înregistrat la instanţa sub nr. 4320/315/1 07 2008 au fost trimişi in judecata inculpaţii L.C. şi N.N., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 208 alin. 1 C. pen.În şedinţa publică din 09.03.2009, la cererea inculpaţilor, instanţa a dispus schimbarea încadrării juridice data faptei prin actul de sesizare din art. 208 alin. 1 C. pen. în art. 213 C.pen.Analizând probele din dosar, instanţa a reţinut că inculpaţii au lucrat în cadrul SC V.A. SRL în calitate de conducători auto, având ca sarcină transportul de materiale cu autobasculantele către diferite firme beneficiare.Potrivit fişei postului şi avizelor de însoţire a mărfii, aceştia au fost delegaţi ai firmei pentru transportul şi recepţia cantitativa si calitativa a materialului, având si atribuţii legate de completarea documentelor necesare transportului.Deşi aveau obligaţia de a preda materialul încărcat de la punctul de lucru al societăţii la care erau angajaţi – balastiera Băleni – către SC I. SRL , aceştia au hotărât să transporte materialul încărcat în autobasculante la domiciliile lor, unde l-au folosit la ridicarea unor construcţii.Ambii inculpaţi au fost depistaţi de către administratorul societăţii, care a constatat lipsa încărcăturii şi faptul ca cei doi angajaţi ai săi s-au abătut de la traseul stabilit.Prin decizia penală nr. 125 din 21.06.2010 a Tribunalului Dâmboviţa s-a admis apelul declarat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgovişte, împotriva sentinţei penale nr. 203/11.05.2009 pronunţată în dosarul nr. 4320/315/2008 de către Judecătoria Târgovişte, desfiinţată în parte, în latură penală, sentinţa penală atacată şi pronunţând o nouă hotărâre, în baza art. 334 C.pr.pen. a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracţiunea prev. în art. 208 alin. 1 C. pen. în infracţiunea prev în art. 213 C pen., formulată de inculpaţii L.C. şi N.N., la câte 6 (şase) luni închisoare.În baza art. 81 C.pen. a suspendat condiţionat executarea pedepselor aplicate pe durate de câte 2 ani şi 6 luni care reprezintă termenele de încercare stabilite potrivit art. 82 C pen.Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpaţii L.C. şi N.N., criticând-o pentru nelegalitate şi/sau netemeinicie, solicitând casarea ei şi menţinerea sentinţei primei instanţe.În motivarea scrisă a recursurilor inculpaţii au arătat că, în primul rând tribunalul a judecat cauza în complet nelegal constituit, deoarece era sesizat cu un recurs şi nu cu un apel. În al doilea rând se arată că în mod greşit tribunalul a schimbat încadrarea juridică, întrucât inculpaţii se aflau în posesia bunurilor considerate sustrase de la partea vătămată în momentul însuşirii.Recursurile sunt fondate.Cei doi inculpaţi au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de furt, prev. de art. 208 C.pen., iar prima instanţă prin schimbarea încadrării juridice i-a condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de abuz de încredere, prev. de art. 213 C. pen. Totodată, ţinând seama de prevederile disp. art. 361 lit. a) şi art. 385/1 lit. a) C. pr. pen. cauza a fost dată cu drept de recurs la instanţa superioară.În aceste condiţii dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Dâmboviţa ca dosar de recurs, completul fiind format din trei judecători, conform legii de organizare judecătorească.Curtea, fără a mai analiza al doilea motiv de recurs, respectiv încadrarea juridică dată faptei pentru care cei doi inculpaţi au fost trimişi în judecată şi în funcţie de care depinde şi compunerea instanţei, a constatat că procedeul folosit de tribunal este greşit. Astfel, aflându-se în complet de recurs, tribunalul a „calificat” calea de atac ca fiind apel păşind în continuare la acordarea unor termene şi schimbându-se completul din trei judecători în doi judecători conform noii calificări.Se poate lesne observa că tribunalul, ca instanţă de recurs, astfel cum fusese alcătuită, a schimbat completul într-unul de apel, deşi nu a schimbat şi încadrarea juridică dată faptei şi de care depindea calificarea căii de atac. Numai încadrarea juridică dată faptelor reţinute în sarcina celor doi inculpaţi, putea conduce la schimbarea completului din trei judecători în doi judecători, dar acest lucru s-a întâmplat cu ocazia dezbaterilor când instanţa era alcătuită în complet de apel.

În raport de aceste aspecte procedurale privind compunerea instanţei, ce sunt sancţionate cu nulitatea absolută, Curtea nu a păşit la examinarea fondului cauzei, a casat hotărârea şi a trimis cauza în vederea rejudecării la tribunal în complet legal constituit privind schimbarea încadrării juridice şi judecarea pe fond a cauzei.