Tags – StudiiJuridice.ro – Librarie electronica on-line de Carti, Reviste, Lucrari, Articole, Studii si Referate din domeniul juridic, admitere barou

  •     După cum suntem informaţi de sursele oficiale ale Uniunii Europene, Ziua Europei a fost stabilită la 9 Mai pentru că la acea dată, în 1950, ministrul de externe francez Robert Schuman a dat publicităţii un plan de integrare în domeniul industriilor cărbunelui şi oţelului, plan ce a dus la crearea primei Comunităţi europene şi s-a constituit astfel în momentul declanşator al construcţiei Uniunii Europene pe care o cunoaştem în prezent.

        Cum s-a ajuns însă la momentul 9 mai 1950? Robert Schuman a fost personalitatea centrală sau există altcineva în spatele său? Cum s-a desfăşurat ziua de 9 mai şi ce cuprindea exact declaraţia ministrului francez? Care au fost urmările imediate ale acestui moment?

       Acestea sunt o parte din întrebările la care se va încerca să se răspundă în cadrul acestui studiu.

  • Autoritatea în stat este deţinută şi exercitată de Guvern, primul-ministru fiind numit de Preşedinte. De asemenea, şeful statului îi numeşte şi pe miniştri la propunerea premierului. Pre­şedintele are la dispoziţie o paletă largă de posibilităţi de desemnare a Primului-ministru în funcţie de configuraţia politică a Guver­nului. Miniştrii pot fi recrutaţi fie din cadrul Parlamentului, fie din afara acestuia. Statisticile guvernamentale indică însă practica de recrutare a miniştrilor din rândul membrilor Parla­mentului, miniştrii non-parlamentari fiind prin excelenţă specialişti cu înaltă calificare, militari. Primul-ministru direcţionează politica generală a Guvernului şi îşi asumă răspunderea pentru aplicarea acesteia.

  • Potrivit art. 10 din legea dreptului de autor nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, autorul unei opere are următoarele drepturi morale: dreptul de a decide dacă, în ce mod şi când va fi adusă opera la cunoştinţă publică; dreptul de a pretinde recunoaşterea calităţii de autor al operei; dreptul de a decide sub ce nume va fi adusă opera la cunoştinţă publică; dreptul de a pretinde respectarea integrităţii operei şi de a se opune oricărei modificări, precum şi oricărei atingeri aduse operei, dacă prejudiciază onoarea sau reputaţia sa; dreptul de a retracta opera, despăgubind, dacă este cazul, pe titularii drepturilor de utilizare, prejudiciaţi prin exerci-tarea retractării. Toate acestea vor fi dezvoltate şi analizate în cadrul studiului de faţă.

  • Analiza penala a infractiunilor de serviciu sau in legatura cu serviciul. Anul elaborarii – 2007

    [Studiu juridic contra cost (cu plata rapida prin SMS) cu demo Gratuit]
  • Politica fiscală este un atribut al suveranitatii nationale si este parte importanta a politicii economice a unei ţări, în această calitate ea participand la finantarea cheltuielilor publice şi la redistribuirea veniturilor.

    În Uniunea Europeană, responsabilitatea politicii fiscale revine, în principal, statelor membre care pot delega o parte din aceste competenţe nivelurilor regionale sau locale în funcţie de structura constituţională sau administrativă a puterii publice.

  •    Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene s-a constituit într-un document cu o istorie, deşi încă scurtă, destul de complexă. Apărut în contextul definitivării Tratatului de la Nisa, inclus în proiectul eşuat de Tratat instituind o Constituţie pentru Europa, va dobândi forţa unui act de drept primar comunitar odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

       Ce conţine acest document? Care sunt sursele sale de inspiraţie? care îi va fi locul în dreptul comunitar? Sunt câteva din întrebările la care s-a încercat să se răspundă în cadrul acestui studiu.

  •    Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene s-a constituit într-un document cu o istorie, deşi încă scurtă, destul de complexă. Apărut în contextul definitivării Tratatului de la Nisa, inclus în proiectul eşuat de Tratat instituind o Constituţie pentru Europa, va dobândi forţa unui act de drept primar comunitar odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

       Ce conţine acest document? Care sunt sursele sale de inspiraţie? care îi va fi locul în dreptul comunitar? Sunt câteva din întrebările la care s-a încercat să se răspundă în cadrul acestui studiu.

  • Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene s-a constituit într-un document cu o istorie, deşi încă scurtă, destul de complexă. Apărut în contextul definitivării Tratatului de la Nisa, inclus în proiectul eşuat de Tratat instituind o Constituţie pentru Europa, va dobândi forţa unui act de drept primar comunitar odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Ce conţine acest document? Care sunt sursele sale de inspiraţie? care îi va fi locul în dreptul comunitar? Sunt câteva din întrebările la care s-a încercat să se răspundă în cadrul acestui studiu.

  • Carta Socială Europeană, elaborată sub auspiciile Consiliului Europei, concepută pe parcursul a aproape a 10 ani, după multiple consultări cu Organizaţia Internaţională a Muncii, a fost deschisă spre semnare la Torino, în septembrie 1961, intrând însă în vigoare în anul 1965, după ce a fost ratificată de către 5 state membre. Urmare schimbărilor survenite în planul evoluţiei sociale interne şi internaţionale, Carta Socială Europeană a fost revizuită, fiind adoptată în noua formă la 3 mai 1996.

  • În ceea ce priveşte desenele şi modelele industriale, în literatura de specialitate s-a apreciat că desenul reprezintă ansamblul de linii şi culori cu efect decorativ nou. Spre exemplu, este un desen, în sensul acestei definiţii, desenul unei ţesături.

    La rândul său, modelul industrial reprezintă forma plastică prin care se conferă unui produs industrial o fizionomie distinctă (de exemplu, forma nouă a caroseriei unui autoturism).

  • Rolul stabilirii criteriilor de clasificare a actelor administrative prezintă o vădită importanţă practică determinată de ierarhia administrativă şi puterea juridică a actului, dar nu numai.

    În analiza acestor criterii de clasificare trebuie să pornim se la faptul că indiferent de denumire, dacă actul emis de un organ al administraţiei publice este o manifestare unilaterală de voinţă juridică, în temeiul puterii de stat, emis în baza legii şi pentru executarea acesteia, acesta este întotdeauna un act administrativ, iar dacă nu îndeplineşte aceste trăsături actului în cauză i se aplică un alt regim juridic şi nu regimul juridic de drept administrativ.

  • Comisia de arbitraj pentru fosta Iugoslavie a fost instituită prin Declaraţia asupra Iugoslaviei adoptată la 27 august 1991 de către miniştrii de externe din 12 state. Iniţial, Comisia era compusă din cinci preşedinţi ai curţilor constituţionale din statele membre ale Comunităţii. După Conferinţa de la Londra asupra fostei Iugoslavii din 26-27 august 1992, Comisia este compusă din trei preşedinţi ai curţilor constituţionale, dintr-un judecător de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi dintr-un membru desemnat de către Preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie. După crearea sa, Comisia a fost prezidată de Preşedintele Consiliului Constituţional francez – M.R. Badinter (“Comisia Badinter”).

  • În fiecare din constituţiile ţărilor Uniunii Europene se găsesc principii ale funcţiei publice. Prima problemă ce i-a preocupat pe legiuitori a fost stabilirea competenţei pentru fixarea regulilor aplicabile funcţiei publice. Din acest punct de vedere, Constituţiile ţărilor din Uniunea Europeană se împart în:a. Constituţii care dau această competenţă exclusiv ,,puterii legislative”; b.Constituţii care partajează competenţa între legislativ şi executiv. Din prima categorie fac parte constituţiile Danemarcei, Germaniei, Greciei, Spaniei, Italiei, Portugaliei etc. Trebuie să se facă distincţie între competenţa legiuitorului sau, după caz, a executivului, de a reglementa materia funcţiei publice, pe de o parte, şi posibilitatea de a stabili reguli ale funcţiei publice prin contractul colectiv de muncă, pe de altă parte. În ţările în care regulile contractuale vin în limitele admise de legiuitor, funcţiei publice i se aplică un regim mixt, legal şi contractual. Partajarea competenţei între legiuitor şi executiv apare în Belgia, Regatul Unit, Olanda, Franţa, Norvegia.

  • În dreptul anglo-american nefiind reglementate contractele de mandat şi de comision, intermedierea are loc prin instituţia “agency”. Prin „agency” se înţelege raportul ce se stabileşte în temeiul împuternicirii date de o persoană, principal, unei alte persoane, agent, care acceptă să acţioneze în numele său. Raporturile juridice de „agency” se pot realiza şi prin simpla înţelegere (agreement) nu numai neapărat prin contract, deşi aceasta este calea utilizată în activitatea practică. Prin contractul de agenţie o persoană numită agent se obligă să acţioneze în contul unei alte persoane numită principal sau patron. Contractul de agenţie se încheie prin acordul părţilor, unde agentul trebuie să aibă o împuternicire reală sau acest acord poate rezulta dintr-o prezumţie legală care se deduce din conduita părţilor. Împuternicirea agentului este aparentă fiind creată de conduita principalului faţă de terţ

  • Franciza este un ansamblu de drepturi de proprietate industrială sau intelectuală privind mărci, firme, desene şi modele industriale, drepturi de autor, know-how sau brevete de invenţii sau inovaţii destinate a fi exploatate pentru vânzarea de produse şi prestarea de servicii de către utilizatorii finali. Într-o altă definiţie, contractul de franciză este acordul prin care francizorul acordă altei persoane denumită francizat, în schimbul unei compensaţii financiare directe sau indirecte, dreptul de a exploata o franciză în scopul comercializării unor produse şi/sau servicii determinate.

  • Deşi nu este în prim planul funcţionării Uniunii Europene, precum apar Consiliul European, Consiliul, Comisia europeană sau Parlamentul european, Curtea de justiţie a Comunităţilor europene s-a constituit încă de la apariţie atât într-una dintre caracteristicile proprii ale construcţiei europene cât şi în unul dintre cei mai importanţi piloni de sprijin şi evoluţie a nivelului comunitar.

    Cum a evoluat ea? Care este compoziţia sa? Care este modul său de procedură sau competenţele? Ce schimbări aduce în această problematică Tratatul de reformă de la Lisabona?  Sunt câteva întrebări la care se va încerca un răspuns în cadrul acestei analize.

  • jurisprudenţiale şi legislative. Toate, însă, au drept numitor comun ideea că franciza este o relaţie simbiotică între francizor şi francizat, caracterizată prin faptul că ambele părţi depind unul de celălalt, dar, totodată rămân independenţi unul faţă de celalalt din punct de vedere juridic. Codul deontologic elaborat de Federaţia Europeană de Franchising – care grupează Belgia, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, Norvegia, Suedia, Ţările de Jos – defineşte franciza ca fiind un: „sistem de comercializare a produselor şi/sau serviciilor şi/sau tehnologiilor, bazat pe colaborare strânsă şi continuă între întreprinderi distincte şi independente sub aspect juridic şi financiar-francizor şi francizat“, iar contractul de franciză ca fiind acel: „acord de voinţe, prin care francizorul autorizează în scris pe francizat schimbul unei contribuţii financiare să utilizeze firma şi/sau marca produselor /sau serviciilor, know-how-ul şi alte drepturi de proprietate intelectuală, sus-ţinut prin aportul continuu de asistenţă comercială şi/sau tehnică în cadrul şi pe durata contractului“.

  • Democraţia creştină s-a conturat mai târziu decât liberalismul ori social-democraţia, extinzându-şi influenţa după cel de-al doilea război mondial.

  •      Dreptul de preemţiune era un drept subiectiv civil recunoscut de lege anumitor titulari, în virtutea căruia aceştia se bucurau de prioritate la cumpărarea unui teren agricol situat în extravilan, în ordinea şi în celelalte condiţii prevăzute de lege.

         Ca urmare a adoptării Legii nr. 247/2005 dreptul de preemţiune nu mai este reglementat aşa cum era prevăzut în vechiul act normativ – Legea nr. 54/1998.

         Dreptul de preemţiune a fost reglementat şi în Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, în art. 48-49 şi în art. 9 din Legea arendării nr. 16/1994. Tot astfel, dreptul de preemţiune era reglementat în Legea 54/998 privind circulaţia juridică a terenurilor – art. 5-11 – şi în Codul silvic – art. 52.

  • Dreptul internaţional umanitar este acea ramură a dreptului internaţional public, constituit dintr-un ansamblu de norme de drept internaţional, de natură cutumiară sau convenţională, destinate a reglementa în mod special problemele survenite în situaţii de conflict armat internaţional sau/şi neinternaţional. Dreptul internaţional umanitar a apărut în baza unor motivaţii umanitare, adică pentru limitarea suferinţelor şi pagubelor pricinuite de război. Astfel, dreptul internaţional umanitar apare ca un substitut al regulilor aplicabile în timp de pace, într-o situaţie în care între părţile implicate în conflict, relaţiile ies din sfera normalităţii.

  • Guvernul conduce politica internă şi externă, administra­ţia civilă şi militară şi apărarea statului. Ei exercită funcţia executivă şi puterea de reglementare, potrivit Constituţiei şi legilor. Funcţiile şi prerogativele ce revin guvernului sunt într-o legătură directă cu caracterul formei politice (formei de stat) a Spaniei: monarhie parlamentară. În monarhiile parlamentare sau, cu anumite nuanţe, cons­tituţionale, puterea executivă reală revine Guvernului, Primul-ministru fiind persoana cea mai influentă şi cu rolul decisiv în jocul politic. Caracterul parlamentar al formei de guvernământ indică faptul că Guvernul deşi deţine puterea executivă, poartă o răspundere politică în faţa Parlamentului pentru modul în care gestionează afacerile statului.

  • Raţiunea de a fi a unui parlament este aceea de a acţiona. Altminteri, parlamentul rămâne doar decorul unor parlamentări terne, inutile şi iritante. Produs al voinţei generale şi forma de exprimare a acestei voinţe, parlamentul trebuie să acţioneze în sensul ei.

  • Definirea noţiunii de „funcţionar” comunitar o regăsim în articolul 1 din Statut, potrivit căruia „este funcţionar al Comunităţilor, în sensul prezentului statut, orice persoană care a fost numită în condiţiile prevăzute de acest statut, într-o funcţie permanentă dintr-una din instituţiile Comunităţii, printr-un act scris al autorităţii învestite cu puterea de numire de această instituţie”.

    Prin această definiţie, se realizează distincţia dintre funcţionarii comunitari, pe de o parte, şi alte categorii de agenţi, pe de altă parte, eventual angajaţi în regim contractual.

  • Deşi incriminarea unor fapte internaţionale ilicite a cunoscut o evoluţie considerabilă după cel de-al doilea război mondial, fie prin statutele unor instanţe penale internaţionale, fie prin tratatele umanitare sau alte instrumente juridice internaţionale, până în prezent nu s-a elaborat o definiţie convenţională a infracţiunii internaţionale.

    Potrivit Dicţionarului de drept internaţional public, infracţiunea internaţională constituie fapta contrară principiilor şi normelor dreptului internaţional public săvârşită de către state (organe centrale sau locale), organizaţii internaţionale sau persoane particulare şi care atrage răspunderea internaţională a celui vinovat [„Dicţionar de drept internaţional public”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982, pag. 74].

    O definiţie mai elaborată privind infracţiunea internaţională este aceea potrivit căreia infracţiunea internaţională este un act constând într-o acţiune sau omisiune, contrară dreptului internaţional, al cărei element esenţial este periculozitatea manifestă pentru pacea şi securitatea internaţională şi celelalte valori supreme ale umanităţii, ceea ce atrage în mod obligatoriu sancţiunea penală [Grigore Geamănu, „Dreptul internaţional contemporan”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1975, pag. 546].

  •         Originile paradisului fiscal irlandez trebuie căutate în perioada imigrării. În trecut, plecările către Marea Britanie şi Statele Unite au fost atât de numeroase încât, pentru a-şi recupera imigranţii, Irlanda a luat măsuri de incitare fiscală care presupuneau acordarea de scutiri investitorilor străini. Aceste măsuri se află în curs de dispariţie însă obiceiul de a acorda privilegii în anumite condiţii a deschis calea stabilirii unui statut de paradis fiscal.

  • Construcţia europeană nu a dus numai la apariţia unui sistem original de instituţii sau proceduri de luare a deciziilor, ci şi la o nouă ordine juridică, concretizată în jurul izvoarelor de drept comunitar.

    Care sunt aceste izvoare ale dreptului comunitar european? Ce caracteristici au fiecare dintre ele? Care este viitorul dreptului comunitar european? Acestea sunt câteva din întrebările la care am încercat să oferim un răspuns în cadrul acestui studiu.

  • Analizând toate cele exprimate în literatura de specialitate, putem defini contractul de leasing ca fiind operaţia juridică prin care o persoană (de obicei o societate specializată în acest scop) cumpără un bun spre a-l închiria unei alte persoane numită utilizator (care în mod obişnuit este tot o întreprindere), care la sfârşitul contractului de locaţie are un drept de opţiune între trei posibilităţi, şi anume: de a continua contractul de locaţie, de a-l rezilia ori de a cumpăra bunul respectiv contra unui preţ convenit în aşa fel încât să se ţină seama, cel puţin în parte, de vărsăminte efectuate cu titlul de chirie (adică de amortizarea bunului pe această cale şi deci de valoarea lui reziduală.

  • Dacă avem în vedere că libertatea de exprimare este reglementată în mai toate Constituţiile statelor lumii civilizate, se poate spune, fără teama de a greşi, că libertatea de exprimare este un drept esenţial atunci când vorbim despre o societate democratică, pentru că el creează condiţiile necesare exercitării altor drepturi ale omului.

  • Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, este documentul care a avut o însemnătate excepţională pentru elaborarea şi dezvoltarea conceptului drepturilor omului pe plan naţional şi internaţional şi care înscrie, chiar în primul său alineat, ideea că „recunoaşterea demnităţii inerente tuturor membrilor familiei umane şi a drepturilor egale şi inalienabile constituie fundamentul libertăţii, dreptăţii şi păcii în lume”.

    Împreună cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cele două Pacte – Pactul privind drepturile civile şi politice şi Pactul privind drepturile economice, sociale şi culturale şi cele două Protocoale facultative formează, aşa cum sunt denumite de către specialiştii în domeniu – „Carta Internaţională a Drepturilor Omului”.

  • Organizaţia Europeană de Brevete (European Patent Organisation – EPO) a fost instituită prin Convenţia privind eliberarea brevetului european. Potrivit Convenţiei, Organizaţia are autonomie administrativă şi financiară. Organele Organizaţiei sunt: Oficiul European de Brevete (OEB); Consiliul de administraţie.

    Organizaţia are ca sarcină eliberarea brevetelor europene. Aceasta sarcină este îndeplinită de Oficiul European de Brevete sub controlul Consiliului de administraţie.

  • Creată la sfârşitul Primului Război Mondial prin Tratatul de la Versailles din 1919 (la fel ca Liga Naţiunilor), OIM este considerată „copilul unei epoci”, statuând, la scară internaţională, o reprezentare a forţelor sociale, dincolo de interguvernamentalismul strict, dovedindu-se prin aceasta promotoarea justiţiei sociale universale.

  • Apariţia şi evoluţia paradisurilor fiscale are legături strânse cu istoria spălării banilor care a prins rădăcini într-o epoca în care rigoarea normelor morale era împinsă la paroxism. Fenomenul spălării banilor a înmugurit în epoca medievală, când, condamnată de Biserica Catolică, camăta era considerată o crimă, un păcat capital, de o gravitate similară traficului cu droguri din ziua de astăzi.

  • Parlamentul european – o instituţie a Uniunii Europene care în ultimele decenii a început să capete un rol din ce în ce mai central în cadrul construcţiei comunitare. Cum a evoluat el ? Care este modul de organizare al său ? Care îi sunt competenţele ? Care este viitorul său ? Acestea sunt câteva întrebări la care am încercat să răspundem în paginile acestui studiu.

  • Activitatea partidelor politice şi a altor formaţiuni angajate în campania electorală continuă, în cadrul Parlamentului, prin formarea “grupurilor parlamentare” sau a “grupurilor politice”, alcătuite de regulă din parlamentarii care aparţin aceleiaşi formaţiuni sau care subscriu aceluiaşi program ori sunt adepţii aceloraşi idei.

  •  Libertatea de mişcare a persoanelor constituie expresia cea mai uşor perceptibilă a apartenenţei la un spaţiu european comun, fără bariere interne. Potrivit dispoziţiilor Tratatului de la Roma, libera circulaţie a persoanelor a fost unul din obiectivele fundamentale de îndeplinit în vederea realizării pieţei comune.

  • Puterea legislativă este exercitată de cele două Camere – Camera reprezentanţilor şi Senatul.

  • Răspunderea internaţională în condiţiile actuale prezintă o importanţă deosebită, deoarece de modul în care este ea angajată depinde în mare măsură păstrarea ordinii internaţionale, şi în ultimă instanţă pacea şi securitatea popoarelor. Prin răspundere în dreptul internaţional, se înţelege obligaţia celor care au încălcat normele acestuia de a suporta consecinţele conduitei lor ilicite, sub forma sancţiunilor stabilite de către state, prin acordul lor de voinţă.

  • Acest procedeu, aplicat de toate serviciile criminalistice, a fost pus la punct, printre alţii, de savantul rus M. M. Gherasimov. La noi în ţară s-a ocupat de perfecţionarea acesteia Cantemir Rişcuţia. Din această cauză mai este denumită “metoda GHERASIMOV- RIŞCUŢIA”. Metoda constă în reconstituirea plastică şi grafică a ţesuturilor moi ale capului, potrivit unor standarde de grosime determinate ştiinţific. Fireşte că întreaga operaţie se execută pe craniul cadavrului căruia se încearcă să i se determine identitatea.

  • Regimul juridic al actelor administrative desemnează ansamblul de reguli de fond şi de formă care se aplică acestor acte, dându-le o anumită particularitate. Aceasta înseamnă că interesează condiţiile în care trebuie să se emită actul administrativ pentru ca acesta să fie legal, să-şi realizeze scopul producând efecte juridice a căror valabilitate să nu poată să fie puse în cumpănă.

  • Inspirându-se din textul Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului este primul dintr-o serie de patru texte ale Convenţiei care protejează drepturi ce semnifică respectul social datorat individului.

  •  Uniunea Europeană aştepta la 1 ianuarie 2009 intrarea în vigoare a celui mai nou Tratat al său, cel de reformă, numit şi „de la Lisabona”. Datorită dificultăţilor apărute în cadrul procesului de ratificare, acest moment al aplicării lui este pe moment amânat.

    Ce aduce nou acest Tratat european în domeniul instituţional comunitar ? Dar în celelalte domenii comunitare ? Cum s-a ajuns la necesitatea lui ? Sunt doar câteva întrebări la care s-a încercat să se răspundă în cadrul acestui studiu.

  • În cadrul instituţiilor jurisdicţionale ale Uniunii Europene, a apărut, pe baza unei decizii din 2004, un aşa-numit Tribunal al Funcţiei Publice.

    Cum funcţionarii europeni devin din ce în ce mai importanţi, atât prin creşterea numărului lor, dar şi prin aceea a rolului acestora, o instituţie jurisdicţională dedicată exclusiv lor a reprezentat un pas normal pe care legiuitorul comunitar s-a hotărât să îl facă.

    Dar care este componenţa şi organizarea acestui Tribunal ? Care îi sunt competenţele ? Sau cum se desfăşoară procedura în faţa lui ?

    La întrebările de mai sus, precum şi la altele legate de aceeaşi problematică, s-a încercat să se ofere un răspuns în cadrul acestui studiu.

  • Tribunalul de Primă Instanţă al Comunităţilor Europene a fost creat la sfârşitul anilor `80 pentru a uşura munca desfăşurată de Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene.

    Care este compoziţia lui ? Cum funcţionează ? Care sunt procedurile ? Acestea sunt doar câteva întrebări la care se va răspunde în cadrul acestui studiu.

  • Această secţiune cuprinde cărţi juridice, lucrări, studii, articole şi prezentări de drept comunitar european şi integrare europeană. Materialele se adresează atât publicului larg interesat de problematica funcţionării Uniunii Europene, dar şi unor categorii speciale de persoane care se pregătesc la facultăţi de profil: studenţi, masteranzi, doctoranzi. Totodată materialele se adresează şi sunt recomandate, în acelaşi timp, cadrelor didactice care trebuie să fie informate la zi, mai ales în acest domeniu.

    TEME:

  • În cadrul acestei secţiuni sunt prezentate câteva articole, studii sau referate din domeniul Istoriei Statului şi Dreptului Românesc – ISDR. În cazul în care căutăţi materiale mai ample din acest domeniu, în vederea realizării unei Lucrări de Licenţă /Diplomă ori Disertaţie (Master) vă recomandăm să urmaţi link-ul următor: Documentare LUCRĂRI DE LICENŢĂ / DISERTAŢIE I.S.D.R. sau să vizitaţi site-ul nostru www.infolucrari.ro