Tags – StudiiJuridice.ro – Librarie electronica on-line de Carti, Reviste, Lucrari, Articole, Studii si Referate din domeniul juridic, admitere barou

Daca aceasta colectie de studii juridice ar fi si in format tiparit te-ai abona?

Promo

Epayment

Newsletter

Abonează-te la newsletter-ul nostru completând adresa ta de email în căsuţa de mai jos

Tag: Drept_comunitar_european

  •    Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene s-a constituit într-un document cu o istorie, deşi încă scurtă, destul de complexă. Apărut în contextul definitivării Tratatului de la Nisa, inclus în proiectul eşuat de Tratat instituind o Constituţie pentru Europa, va dobândi forţa unui act de drept primar comunitar odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

       Ce conţine acest document? Care sunt sursele sale de inspiraţie? care îi va fi locul în dreptul comunitar? Sunt câteva din întrebările la care s-a încercat să se răspundă în cadrul acestui studiu.

  •    Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene s-a constituit într-un document cu o istorie, deşi încă scurtă, destul de complexă. Apărut în contextul definitivării Tratatului de la Nisa, inclus în proiectul eşuat de Tratat instituind o Constituţie pentru Europa, va dobândi forţa unui act de drept primar comunitar odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

       Ce conţine acest document? Care sunt sursele sale de inspiraţie? care îi va fi locul în dreptul comunitar? Sunt câteva din întrebările la care s-a încercat să se răspundă în cadrul acestui studiu.

  •    Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene s-a constituit într-un document cu o istorie, deşi încă scurtă, destul de complexă. Apărut în contextul definitivării Tratatului de la Nisa, inclus în proiectul eşuat de Tratat instituind o Constituţie pentru Europa, va dobândi forţa unui act de drept primar comunitar odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

       Ce conţine acest document? Care sunt sursele sale de inspiraţie? care îi va fi locul în dreptul comunitar? Sunt câteva din întrebările la care s-a încercat să se răspundă în cadrul acestui studiu.

  •     Consiliul european este organismul UE cel mai prezent în mass-media. În momentul în care el îşi desfăşoară lucrările, emisiunile TV sau ziarele sunt pline de referiri la „Summit-ul european” unde se vor lua decizii importante cu privire la problematica x sau y. Este normal să se întâmple acest lucru pentru că, atât prin nivelul de participare la lucrările sale, acela al şefilor de stat şi guvern, cât şi prin domeniile abordate, care de multe ori privesc dezvoltarea în ansamblu a Uniunii Europene sau evenimente majore din plan internaţional, el s-a afirmat ca principalul for european de decizie.

        Cum funcţionează el? Care sunt atribuţiile sale? Care îi este viitorul? Acestea sunt câteva din întrebările la care am încercat să oferim un răspuns în cadrul acestei analize.

  • Consiliul Uniunii Europene, instituţia europeană care reprezintă cel mai direct la nivel comunitar interesele ţărilor membre UE şi care are rolul cel mai pregnant în procesul legislativ comunitar, nu trebuie confundată cu o altă instituţie a Uniunii care are numele asemănător, Consiliul European, şi nici cu organizaţia internaţională Consiliul Europei.

  • Deşi nu este în prim planul funcţionării Uniunii Europene, precum apar Consiliul European, Consiliul, Comisia europeană sau Parlamentul european, Curtea de justiţie a Comunităţilor europene s-a constituit încă de la apariţie atât într-una dintre caracteristicile proprii ale construcţiei europene cât şi în unul dintre cei mai importanţi piloni de sprijin şi evoluţie a nivelului comunitar.

    Cum a evoluat ea? Care este compoziţia sa? Care este modul său de procedură sau competenţele? Ce schimbări aduce în această problematică Tratatul de reformă de la Lisabona?  Sunt câteva întrebări la care se va încerca un răspuns în cadrul acestei analize.

  • Construcţia europeană nu a dus numai la apariţia unui sistem original de instituţii sau proceduri de luare a deciziilor, ci şi la o nouă ordine juridică, concretizată în jurul izvoarelor de drept comunitar.

    Care sunt aceste izvoare ale dreptului comunitar european? Ce caracteristici au fiecare dintre ele? Care este viitorul dreptului comunitar european? Acestea sunt câteva din întrebările la care am încercat să oferim un răspuns în cadrul acestui studiu.

  • Parlamentul european – o instituţie a Uniunii Europene care în ultimele decenii a început să capete un rol din ce în ce mai central în cadrul construcţiei comunitare. Cum a evoluat el ? Care este modul de organizare al său ? Care îi sunt competenţele ? Care este viitorul său ? Acestea sunt câteva întrebări la care am încercat să răspundem în paginile acestui studiu.

  •  Libertatea de mişcare a persoanelor constituie expresia cea mai uşor perceptibilă a apartenenţei la un spaţiu european comun, fără bariere interne. Potrivit dispoziţiilor Tratatului de la Roma, libera circulaţie a persoanelor a fost unul din obiectivele fundamentale de îndeplinit în vederea realizării pieţei comune.

  • Uniunea Europeană are în prezent 27 de state membre şi o structură din ce în ce mai integrată, în care elementul comunitar îşi cucereşte din ce în ce mai multe competenţe. Totuşi, dat fiind evoluţiile adesea sinuoase ale sale, precum şi contextul internaţional actual, este greu de definit cu precizie care va fi forma finală a ei. Ce putem cunoşte în acest moment în afara prezentului este ce s-a întâmplat în trecut, care a fost drumul parcurs de construcţia europeană de la începuturile de după cel de-al doilea război mondial şi până în 2009. Aceasta se va analiza şi în paginile acestui studiu, păstrându-se ca linie directoare a prezentării principalele momente de dezvoltare comunitară: Paris, Roma, Maastricht, Amsterdam, Nisa şi acum, Lisabona.

  •  Uniunea Europeană aştepta la 1 ianuarie 2009 intrarea în vigoare a celui mai nou Tratat al său, cel de reformă, numit şi „de la Lisabona”. Datorită dificultăţilor apărute în cadrul procesului de ratificare, acest moment al aplicării lui este pe moment amânat.

    Ce aduce nou acest Tratat european în domeniul instituţional comunitar ? Dar în celelalte domenii comunitare ? Cum s-a ajuns la necesitatea lui ? Sunt doar câteva întrebări la care s-a încercat să se răspundă în cadrul acestui studiu.