Talharie / Furt calificat

Judecătoria SECTORUL 5, Sentinta penala Nr. 755 din 11 iunie 2010

SP 755/11.06.2010 M.P. – Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 5 este reprezentat de procuror Pe rol, pronunţarea asupra cauzei penale privind pe inculpaţii C.D. şi G.O.M şi pe partea civilă SC, partea vătămată C.M.A., având ca obiect tâlhărie (art.211 C.p.) art. 208-art. 209 C.pen.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 8.06.2010 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la termenul respectiv, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la 11.06.2010, când a hotărât următoarele: INSTANŢADeliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele: Prin rechizitoriul, emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria sector 5 Bucureşti şi înregistrat pe rolul acestei instanţe la data de 16.04.2010 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaţilor C.D. pentru săvârşirea a 5 (cinci) infracţiuni de furt calificat, prev. de art. 208 alin.1 -209 alin. 1 lit. e C.P şi a unei infracţiuni de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c, alin. 2 ind.1 lit. a C.P., toate cu aplicarea art. 33 lit. a C. şi G.O.M., pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prev. de arte 211 alin. 1, alin. 2 lit. c, alin. 2/1 lit. a C.P. cu aplicarea art. 371it. b C.P. În fapt, s-a reţinut prin actul de sesizare a instanţei că în ziua de 22.03.2010 în jurul orei 12.00-13.00 şi în ziua de 23.03.2010, în jurul orelor 12.00-13.00, inculpatul C.D. a sustras din scările blocului nr.87 , sector 5, nr. 78 , sector 5 şi nr. 79 , sector 5, cablu TV şi internet în valoare de 3500 lei, în ziua de 24.03.2010 a sustras din scările blocurilor M174 sector 5 şi M169 din sector 5 cablu TV şi internet în valoare de 2500 lei. În aceeaşi zi, acelaşi inculpat, împreună cu inculpatul G.O.M., a sustras mai mulţi metri de cablu TV din scara blocului nr. M191 sector 5, iar pentru a-şi asigura scăparea cei doi inculpaţi au agresat-o fizic pe partea vătămată C.M.A., prejudiciul produs ridicându-se la suma de 1950 lei.Apărarea inculpaţilor:În mod constant, inculpaţii au recunoscut actele de sustragere a cablului, descriind modul în care au acţionat.În ceea ce priveşte pretinsele acte de agresiune comise asupra lui C.M.A., inculpaţii au arătat că nu au intenţionat să-l lovească, singurul care l-a împins pe lucrătorul ce i-a surprins în flagrant fiind inculpatul C.D.. Inculpatul s-a apărat, arătând că nu exista altă modalitate de a ieşi din bloc şi din acest motiv a fost nevoit să o împingă pe partea vătămată, fără a o lovi în vreun fel.În ceea ce priveşte mobilul comiterii faptelor de furt, inculpaţii au arătat că aveau nevoie de bani de buzunar, deoarece nu aveau un loc de muncă la data săvârşirii faptelor.Apărătorul inculpatului C.D. a solicitat condamnarea inculpatului pentru o singură infracţiune de furt calificat în formă continuată (solicitând în prealabil schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de tâlhărie în infracţiunea de furt calificat, deoarece nu a existat nici un act de violenţă, aplicarea unei pedepse spre minimul special şi suspendarea condiţionată a executării pedepsei, întrucât inculpatul nu are antecedente penale, a recunoscut fapta, se obligă să achite prejudiciul şi poate a avut un discernământ diminuat.Apărătorul inculpatului G.O.M. a solicitat, de asemenea, schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de tâlhărie în infracţiunea de furt calificat, deoarece niciunul dintre inculpaţi nu a comis vreun act de violenţă. În plus, a precizat că răspunderea nu poate fi decât individuală, iar dacă în sarcina inculpatului C. s-ar putea reţine exercitarea unor violenţe, inculpatul G. nu a avut nicio contribuţie la actele comise de prietenul său pentru a scăpa de urmăritor. A solicitat aplicarea unei pedepse spre minimul special, cu reţinerea unor circumstanţe atenuante, deoarece inculpatul a manifestat în mod constant sinceritate în declaraţiile date. În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: declaraţiile părţii vătămate C.M.A. (filele 15-17), procese verbale de cercetare la faţa locului şi planşe fotografice (filele18-23, 43-45, 49-52, 55-58, 63-76 respectiv 88-92),proces verbal de conducere în teren şi planşe fotografice (filele 127¬ -137), proces verbal de depistare întocmit de către lucrătorii de poliţie ( filele 138-139), procese verbale de recunoaştere din grup şi planşe fotografice (filele 95¬-102 şi 110-117), rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică dactiloscopică (filele 28-33 şi 80-85), declaraţiile martorului A.I. (filele 106-109), declaraţiile martorului I.A. (filele 103-105), declaraţiile martorei I.P. ( filele 120-124), declaraţiile martorei T.M. (filele 125-126), declaraţii inculpatului C.D. (filele 149-151, 153-156, 159¬, 162), declaraţiile inculpatului G.O.M. ( filele 166-167, 169,¬171 şi 174-177).În cursul cercetării judecătoreşti, au fost ascultaţi inculpaţii, precum şi partea vătămată C.M.A. iar, ulterior, au fost audiaţi sub prestare de jurământ martorii A.I şi I.P, declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei. În cadrul probei cu înscrisuri în circumstanţiere, au fost depuse la dosar pentru inculpatul C.D., acte medicale şi copie de pe carnetul de muncă. De asemenea, a fost ascultat martorul H.D..În şedinţa publică din data de 8.06.2010, în temeiul art. 334 C.proc.pen., s-a solicitat de către apărarea inculpaţilor schimbarea încadrării juridice a faptei în ceea ce-l priveşte pe inculpatul C.D., din cinci infracţiuni de furt calificat prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.e şi o infracţiune de tâlhărie prev. de art.211 alin.1, alin.2 lit.c şi alin.2 ind.1 lit.a C.pen., cu aplic. art.33 lit.a C.pen. în infracţiunea de furt calificat în formă continuată prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.e şi art.41 alin.2 C.pen. în concurs real cu infracţiunea de de tâlhărie prev. de art.211 alin.1, alin.2 lit.c şi alin.2 ind.1 lit.a C.pen., cu aplic.art.33 lit.a C.pen., iar în ceea ce-l priveşte pe inculpatul G.O.M., din infracţiunea de tâlhărie în infracţiunea de furt calificat, prev. de art. 208 al.1- 209 al.1 lit.a C.pen.Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt: În ziua de 22.03.2010, în jurul orelor 1200, inculpatul C.D. a hotărât să-şi procure banii de buzunar sustrăgând cabluri de televiziune şi internet din scările blocurilor din sectorul 5 Bucureşti, cabluri pe care urma să le valorifice la centrele de colectare fier vechi. Astfel, inculpatul s-a deplasat pe nr.6, a pătruns în scara blocului 87 de unde, cu ajutorul unui patent pe care-l avea asupra sa, a sustras aproximativ 200 metri de cablu, căruia i-a dat foc ulterior, obţinând astfel mai multe kilograme de cupru pe care le-a vândut la un centru de colectare fier vechi din zona H. pentru suma de 50 lei. Cele reţinute mai sus rezultă din declaraţiile inculpatului C.D. coroborate cu declaraţiile martorei T.M: şi de procesul verbal de cercetare la faţa locului întocmite de către lucrătorii de poliţie.Ulterior, la data de 23.03.2010, inculpatul C.D. s-a deplasat pe aceeaşi stradă şi a pătruns în blocurile nr.78 şi 79 de unde a sustras în acelaşi mod circa 400 metri de cablu TV şi internet, cablu căruia i-a dat foc pe un teren viran din zona H., iar cuprul astfel obţinut a fost vândut pentru suma de 80 lei la acelaşi centru de colectare fier vechi. Aceste acte de furt rezultă din declaraţiile inculpatului C.D. corelate cu declaraţiile martorei T.M. şi cu procesul-verbal de cercetare la faţa locului întocmite de către lucrătorii de politie.În după amiaza zilei de 24.03.2010, inculpatul C.D. a plecat de la domiciliul său tot cu intenţia de a sustrage cabluri din scările blocurile motiv pentru care a ajuns în cartierul Rahova. Aici, inculpatul a pătruns în scările blocurilor M 174 şi M 169 de unde a sustras mai mulţi metri de cablu internet şi TV, cablu ce a fost introdus ulterior într-o geantă care a fost ascunsă la etajul tehnic al blocului M 169 “fiind prea grea de transportat” .Ulterior, inculpatul C.D. a luat legătura cu prietenul său, inculpatul G.O.M. căruia i-a solicitat să-l ajute să sustragă alte cabluri de internet pentru a face în acest mod rost de bani.Inculpatul G.O a fost de acord cu propunerea prietenului său şi împreună cu inculpatul C.D. şi cu martora I.P. au pătruns în blocul M191 din strada…. În continuare, cei doi inculpaţi au urcat la ultimul etaj cerându-i martorei I.P să rămână la un etaj inferior fără a-i comunica acesteia intenţia lor.Inculpatul C.D. a tăiat mai mulţi metri de cablu cu ajutorul unui patent, inculpatul G.O.M ajutându-l să strângă cablul şi introducându-l în geanta care-i aparţinea inculpatului C.D.. Cei doi doi au continuat astfel până în momentul în care au fost observaţi de către partea vătămată C.M.A., angajat al s.c., care fusese chemat de către locatarii din bloc pentru a remedia o avarie. Pentru aceste motive cei doi inculpaţi au hotărât să părăsească scara blocului şi, după ce C.M.A. a coborât cu liftul, au luat şi ei al doilea lift şi au coborât la parter. Aici au fost aşteptaţi de C.M.A., iar la solicitarea părţii vătămate de a-i arăta conţinutul genţii, inculpatul G.O.M. a părăsit în fugă scara blocului, în urma sa rămânând inculpatul C.D.. Pentru a ieşi şi el din scara blocului, inculpatul l-a împins cu umărul pe C.M. A. deoarece acesta se afla în faţa uşii şi nu putea altfel să părăsească blocul. Procedând în acest mod, inculpatul C. l-a împins într-o parte pe C., reuşind să iasă, dar chiar în apropierea blocului a fost prins de către partea vătămată C.M.A.. Partea vătămată C. l-a prins de mână pe inculpatul C. şi a început să tragă de el pentru a nu-l scăpa, inculpatul trăgând şi el să se elibereze, în aceste împrejurări căzând amândoi, fără ca inculpatul să încerce să-l lovească în vreun fel.Observând că prietenul său nu a reuşit să plece, inculpatul G. s-a întors, l-a împins pe C. M. A. şi l-a ajutat pe inculpatul C. să se ridice de jos, dându-i mâna şi fugind împreună. În tot acest timp, inculpatul C. a avut geanta cu cablu în mână, fără a încerca să o abandoneze.În continuare, inculpaţii C. D. şi G. O., având asupra lor geanta cu cablul sustras anterior, s-au deplasat cu un autoturism taxi în zona H. unde au vândut cablul pentru suma de 80 de lei. La scurt timp, inculpaţii au fost opriţi în trafic de către organele de poliţie şi conduşi la sediul Secţiei 19, cablul sustras la data de 24.03.2010 fiind recuperat ulterior.Situaţia de fapt în legătură cu ultima sustragere de cablu a fost reţinută în temeiul declaraţiilor părţii vătămate C. M. A.coroborate cu cele ale martorilor I. P., A. I. (martor ocular al altercaţiei din scara blocului 191) şi I. A., cu declaraţiile inculpaţilor C. D. şi G. O. şi cu procesele verbale de cercetare la faţa locului.În ceea ce priveşte declaraţiile martorului A. I. (ascultat atât în în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul judecăţii), locatar al blocului l91 din, Sector 5, instanţa reţine că – potrivit afirmaţiilor acestuia – în timp ce se afla în scara blocului a fost rugat de un tânăr, care s-a recomandat a fi lucrător la SC, să-l ajute să imobilizeze doi indivizi care ar fi sustras cablu TV. Martorul A. I. mai precizează că a observat cum inculpatul C. D. a fost prins de mână de către partea vătămată C.M. A., şi s-a smucit să scape, cei doi îmbrâncindu-se reciproc, iar în ajutorul inculpatului a venit şi G. O.M. fără ca acesta din urmă să exercite vreo violenţă.Martora I. P.– prietenă a inculpatului G. (martoră ascultată atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul judecăţii) – a declarat că i-a văzut pe cei doi inculpaţi sustrăgând cablu TV, însă nu şi-a dat seama pe moment ce fac cei doi, iar aceştia, la rândul lor, nu i-au cerut să participe în vreun fel la săvârşirea faptei. Cu privire la momentul în care a fost agresată partea vătămată C. M. A., martora a arătat că ea şi-a continuat deplasarea după ce aceasta le-a strigat celor doi inculpaţi să se oprească şi nu ştie ce au discutat cei trei, iar apoi i-a văzut pe inculpaţi alergând în urma ei fiind urmaţi de către partea vătămată.Martora T. M. (ascultată doar în cursul urmăririi penale)), angajată la punctul de colectare a fierului vechi din Sector 5, a declarat că în zilele de 22, 23 şi 24.03.2010 a venit un tânăr de la care a cumpărat diverse cantităţi de cupru provenit din arderea cablului Tv şi că la data de 24.03.2010 tânărul respectiv era însoţit de către un alt individ.Martorul I. A., taximetrist al autoturismului cu nr., a declarat că în ziua de 24.03.2010 i-a luat pe inculpaţii C. D. şi G. O. de pe Calea Rahovei, Sector 5, iar aceştia aveau asupra lor a geantă de voiaj şi i-au solicitat să-i transporte până pe str. H. Aici cei doi inculpaţi au coborât şi după aproximativ două minute s-au întors fără a mai avea asupra lor geanta de voiaj, la scurt timp autoturismul pe care îl conducea fiind oprit de către organele de poliţie.În cauză a fost efectuată şi o conducere în teren a inculpatului C. D. ocazie cu care acesta a indicat lucrătorilor de poliţie blocurile de pe str. de unde a sustras cablu TV şi de internet, probă completată cu un raport de constatare tehnico-ştiinţifică dactiloscopică nr. 391001 şi 391339 din 09.04.2010 prin care s-a constatat faptul că urmele ridicate cu ocazia cercetării la fata locului din scara blocului 174 şi respectiv blocul 191 din Sector 5, au fost create de mâinile inculpatului C. D.Faptele reţinute supra au fost recunoscute în mod constant de către inculpaţi, ambii negând însă exercitarea de acte de violenţă asupra lui C.M. A. Inculpatul C. D. a recunoscut faptul că a împins-o pe partea vătămată C., aspect ce se corelează cu afirmaţiile victimei care a relatat situaţia de fapt întocmai ca inculpatul C.1.) În drept, instanţa reţine că fapta inculpatului C. D., din datele de 22, 23, 24 martie 2010, în timpul zilei, de a sustrage din scările blocului nr.87, sector 5, nr. 78 din sector 5 şi nr. 79 sector 5, cablu TV şi internet în valoare de 3500 lei, precum şi din scările blocurilor 174 din nr. 15 sector 5 şi 169 din nr. 13 sector 5 cablu TV şi internet în valoare totală de 2500 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art.208 alin.1 – art. 209 alin.1 lit. e rap. la art.41 alin.2 C.pen.În ceea ce priveşte încadrarea juridică dată prin rechizitoriu faptelor de furt, instanţa constată că în mod neîntemeiat s-a reţinut existenţa unui concurs de infracţiuni. Astfel, instanţa constată că la intervale foarte scurte de timp, în zilele de 22, 23 şi 24 martie 2010, inculpatul C. D. a sustras din mai multe scări de bloc situate pe aceeaşi stradă sau pe străzi apropiate cablu de transmisie internet şi televiziune, folosind aceeaşi modalitate de a acţiona, astfel cum am indicat supra, în ultima zi solicitând şi ajutorul inculpatului G.O.M. Rezoluţia infracţională unică decurge nu doar din afirmaţiile inculpatului care indică drept mobil al actelor sale lipsa banilor de buzunar, dar şi din modalitatea în care au fost concepute şi executate actele de sustragere a bunurilor. Pentru aceste considerente, instanţa va reţine că cele cinci acte de furt au fost comise la intrevale foarte scurte de timp în realizarea aceleiaşi hotărâri infracţionale, potrivit disp. art.41 alin.2 C.pen., instanţa urmând a aplica o singură pedeapsă pentru o infracţiune de furt calificat în formă continuată. Pentru aceste considerente, instanţa va admite cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor de furt pentru care a fost trimis în judecată inculpatul C. D. din cinci infracţiuni de furt calificat în concurs real, prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.e cu aplic. art.33 lit.a C.pen. în infracţiunea de furt calificat în formă continuată prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.e şi art.41 alin.2 C.pen.În ceea ce priveşte elementele constitutive ale infracţiunii, sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracţiunii constă în acţiunile repetate de luare a unor bunuri mobile (cablu de transmisie Tv şi internet), aparţinând S.C S.A., fără consimţământul acesteia. Urmarea imediată a faptei este reprezentată de deposedarea părţii vătămate de bunurile luate şi producerea unei pagube în patrimoniul acesteia, în cuantum total de 2.500 lei, iar legătura de cauzalitate între fapta săvârşită de inculpat şi urmarea produsă reiese direct din materialitatea faptei. În ceea ce priveşte latura subiectivă, inculpatul a săvârşit infracţiunea cu intenţie directă, în accepţiunea art. 19 alin. (1) pct. 1, lit. a) C.pen., acesta având reprezentarea faptei sale şi a consecinţelor păgubitoare asupra patrimoniului persoanei vătămate şi a urmărit luarea bunurilor în scopul însuşirii pe nedrept, astfel cum reiese din modul de săvârşire a faptei, precum şi din declaraţiile sale de recunoaştere.Fapta săvârşită de inculpat reprezintă infracţiunea de furt calificat, aspectul de calificare fiind atrase de întrunirea elementelor circumstanţiale prevăzute la lit. e ale art. 209 alin.1. Astfel, fapta a fost săvârşită într-un loc public (scara blocului fiind loc public, loc care prin natura şi destinaţia sa este întotdeauna accesibil publicului, art.152 alin.1 lit.a C.pen.).2.)În ceea ce priveşte ultima faptă de sustragere de cablu din scara blocului 191, din nr.16, sector 5 Bucureşti , din data de 24 martie 2010, instanţa constată că inculpaţii C.D. şi G. O. M. au sustras mai mulţi metri de cablu, iar pentru a-şi asigura scăparea, inculpatul C. D. a întrebuinţat acte de violenţă asupra părţii vătămate C. M. A., fapta fiecărui inculpat întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art.211 alin.1, alin.2 lit.c şi alin.2 ind.1 lit.a C.pen. Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracţiunii constă în acţiunea de desprindere şi de luare a cablului, acte comise de ambii inculpaţi concomitent.La aceste acte se adaugă, ulterior, exercitarea unor acte de violenţă de către inculpatul C. D. împotriva părţii vătămate C., în scopul păstrării bunurilor furate şi pentru ca cei doi inculpaţi să-şi asigure scăparea. Instanţa constată că acţiunea inculpatului C. de a-l împinge cu umărul pe C.M.A., pentru a-l îndepărta pe acesta din faţa uşii şi pentru a reuşi astfel să fugă cu bunurile furate, înfrângând astfel opoziţia părţii vătămate care dorea să-i oprească pe inculpaţii pe care îi bănuia de comiterea unui furt, constituie un act de violenţă în sensul disp. art.211 alin.1 C.pen. (aspect acceptat unanim şi în practica judiciară).Faptul că doar unul dintre inculpaţi a exercitat acte de violenţă asupra urmăritorului nu înlătură răspunderea co-participantului (la actele de sustragere) pentru tâlhărie, deoarece realizarea actelor de violenţă reprezintă o împrejurare reală, iar nu subiectivă, ce se răsfrânge asupra tuturor participanţilor la furt. Pentru acest considerente, instanţa va respinge – ca neîntemeiate – cererile de schimbare a încadrării juridice formulate de către inculpaţi, care au solicitat schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de tâlhărie în infracţiunea de furt calificat.Urmarea imediată principală constă în prejudiciul cauzat patrimoniului părţii vătămate, iar urmarea imediată secundară constă în atingerea adusă integrităţii fizice a părţii vătămate (atingere fiind însă minimă). Legătura de cauzalitate dintre faptă şi urmarea imediată reiese din materialul probator administrat în cauză. Întrucât fapta dedusă judecăţii a fost săvârşită la într-un loc accesibil publicului în permanenţă şi de două persoane împreună, instanţa reţine că sunt aplicabile dispoziţiile art.211 alin.1, alin.2 lit.c şi alin.2 ind.1 lit.a C.pen.privind tâlhăria în variantă agravată săvârşită în loc public şi de două sau mai multe persoane împreună. Sub aspectul laturii subiective, atitudinea inculpaţilor faţă de fapta săvârşită şi faţă de consecinţele acesteia relevă săvârşirea faptei cu vinovăţie în modalitatea intenţiei directe, în sensul art.19 pct.1 lit.a C.pen., întrucât inculpaţii au prevăzut şi au urmărit atât cauzarea unei pagube în patrimoniul părţii vătămate prin însuşirea fără drept a bunurilor, cât şi lezarea integrităţii fizice a părţii vătămate prin exercitarea de violenţe asupra ei pentru a asigura scăparea şi păstrarea bunurilor. În ceea ce priveşte încadrarea juridică a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul G. O. M., instanţa constată că se impune şi reţinerea stării de recidivă postexecutorie, deoarece anterior comiterii prezentei fapte inculpatul executase o pedeapsă cu închisoarea mai mare de 6 luni, fiind îndeplinite condiţiile prev. de art.37 alin.1 lit.b C.pen. Astfel, prin sentinţa penală nr.1194/2005 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a, definitivă prin decizia penală nr.2438/12.04.2006 a I.C.C.J., inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni de tâlhărie, executarea pedepsei începând la data de 22.03.2004 şi fiind considerată ca executată la data de 21 martie 2010, înainte de data comiterii faptei deduse judecăţii. La individualizarea judiciară a pedepselor ce vor fi aplicate inculpaţilor, instanţa va avea în vedere criteriile enumerate de art.72 C.pen, şi anume: regulile generale de individualizare a sancţiunilor penale, limitele de pedeapsă stabilite (de la 3 la 15 ani închisoare, respectiv de la 7 la 20 de ani), gradul de pericol social concret al faptelor săvârşite, circumstanţele personale ale fiecărui inculpat şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.În ceea ce priveşte gradul de pericol social concret al infracţiunii de furt comise de inculpatul C., instanţa constată că acesta este mediu, în condiţiile în care infracţiunea a fost săvârşită prin acte repetate la diferite intervale de timp, în timpul zilei într-un loc public, mobilul comiterii faptei fiind necesitatea procurării banilor de buzunar. De asemenea, instanţa are în vedere împrejurarea că valoarea bunurilor sustrase a fost destul de ridicată, prejudiciul fiind parţial recuperat, cu concursul organelor judiciare.În ceea ce priveşte gradul de pericol social concret al infracţiunii de tâlhărie comise de cei doi inculpaţi, instanţa constată că fapta nu a fost gravă, prin raportare la violenţele minime comise de inculpatul C. Deşi din punct de vedere juridic fapta este calificată tâlhărie, trebuie subliniat că actele de violenţă (faptul că inculpatul a împins victima pentru a nu-i sta în cale) au fost minore, fără consecinţe fizice asupra sănătăţii sau integrătiţii corporale a victimei.De asemenea, în favoarea inculpatului G. instanţa va reţine şi împrejurarea că acesta nu a contribuit suplimentar cu acte de ameninţare sau violenţă asupra părţii vătămate. În ceea ce priveşte circumstanţele personale ale fiecărui inculpat, instanţa reţine faptul că:- inculpatul C. D. are vârsta de 31 de ani, a absolvit 11 clase, nu are ocupaţie, deşi a lucrat anterior, nu este căsătorit, nu are copii minori. Inculpatul nu este recidivist şi a recunoscut comiterea faptei şi a cooperat în mod constant cu organele judiciare, fiind cercetat în stare de arest preventiv.- inculpatul G. O. M. are vârsta de 24 de ani, a absolvit 12 clase, nu are ocupaţie, nu este căsătorit, fără copii. Inculpatul este recidivist, executând anterior o pedeapsă cu închisoarea pentru acelaşi gen de fapte. În ceea ce priveşte atitudinea inculpatului, instanţa constată că acesta a cooperat cu organele judiciare, fiind cercetat în stare de arest preventiv.Instanţa apreciază că în favoarea fiecărui inculpat trebuie reţinută circumstanţa atenuantă judiciară prev. de art.74 alin.1 lit.c C.pen., aceştia cooperând constant cu organele judiciare şi recunoscând faptele, iar în favoarea inculpatului C. şi împrejurarea că nu a mai comis până în prezent alte fapte penale, în condiţiile art.74 alin.1 lit.a C.pen.Toate aceste elemente formează convingerea instanţei că se impune condamnarea inculpaţilor la pedepse sub minimul legal, instanţa dând astfel eficienţă disp. art.76 C.pen., inculpatul C. D. urmând a fi condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru infracţiunea de furt calificat şi la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea de tâlhărie- urmând ca în urma contopirii pedepselor să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 6 luni închisoare, iar inculpatul G. O. M. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru infracţiunea de tâlhărie, pedepsele fiind individualizate diferenţiat în raport de participaţia concretă a fiecărui inculpat la săvârşirea faptelor.În ceea ce priveşte pedeapsa accesorie, aplicarea acesteia inculpaţilor trebuie realizată atât în baza art. 71 alin. 2 şi 3 C.pen. şi art. 64 C.pen., cât şi prin prisma Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, în special cauzele S. şi P. contra României şi H. contra Marii Britanii. Astfel, restrângerea exerciţiului drepturilor şi libertăţilor poate fi dispusă numai dacă este necesară, iar o atare măsură trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o. În consecinţă, o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului naţional în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă atât principiul proporţionalităţii, cât şi art. 3 din Protocolul adiţional nr. 1, aşa cum a statuat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia nr. 74/2007, pronunţată în interesul legii.Aşadar, conform art. 71 alin. 3 C.pen., instanţa reţine că natura faptelor săvârşite, perseverenţa în a comite acte contra patrimoniului şi ansamblul circumstanţelor personale ale inculpaţilor duc la concluzia existenţei unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, motiv pentru care va interzice inculpatului exercitarea acestor drepturi pe durata executării pedepsei principale. La individualizarea modalităţii de executare, instanţa va ţine seama în principal de antecedentele penale ale fiecărui inculpat la săvârşirea faptei, de posibilitatea realizării scopului pedepsei şi prin suspendarea executării pedepsei. Astfel, instanţa va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei doar în ceea ce-l priveşte pe inculpatul C., întrucât doar în cazul acestuia sunt îndeplinite condiţiile legale, iar scopul pedepsei poate fi atins şi prin altă modalitate de executare. Instanţa constată că pedeapsa rezultantă aplicată acestui inculpat este mai mică de 3 ani închisoare şi inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni. Ţinând cont de circumstanţele săvârşirii faptelor, precum şi de circumstanţele personale ale inculpatului şi de comportamentul său sincer pe parcursul procesului penal, instanţa apreciază că pronunţarea unei condamnări constituie un avertisment pentru acesta şi, chiar fără executarea sancţiunii, inculpatul nu va mai săvârşi infracţiuni. Pe cale de consecinţă, instanta, în temeiul art. 86 1 alin. 2 Cod penal, va dispune suspendarea executării pedepsei principale sub supraveghere pe o durată de 3 ani şi 6 luni, care constituie termen de încercare, stabilit conform art. 86 2 alin.1 Cod penal. Instanţa apreciază că măsura suspendării executării sub supraveghere este suficientă pentru a realiza rolul preventiv-educativ al pedepsei, având în vedere atât faptul că inculpatul va fi obligat să se prezinte la un organism specializat, care este abilitat prin lege să realizeze reinserţia socială a celor condamnaţi, cât şi faptul că în ipoteza în care inculpatul va persista în activitatea infracţională, va executa, alături de pedeapsa pentru noua infracţiune, şi pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre. În raport de cele precizate, instanţa va încredinţa supravegherea inculpatului C. D. Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti. În conformitate cu dispoziţiile art. 86 3 alin. 1 şi 3 Cod penal, pe durata termenului de încercare, inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti, la datele fixate de această instituţie;- să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă;- să desfăşoare o activitate lucrativă. În temeiul art. 359 C.proc.pen., va atrage atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere a pedepsei prevăzute de art. 86 4 Cod penal. În temeiul art.350 alin. 3 C. proc. pen., va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului dacă nu este reţinut sau arestat în altă cauză, având în vedere că menţinerea măsurii preventive nu se mai justifică în raport de modalitatea concretă de executare a pedepsei. În temeiul art. 88 alin. 1 Cod penal, constată că inculpatul a fost arestat, astfel cum rezultă din mandatul de arestare preventivă nr.12/2010 emis de Judecătoria sectorului 5 Bucureşti şi, în consecinţă, va deduce din pedeapsa aplicată perioada arestării preventive de la 25.03.2010 şi până la data punerii efective în libertate. În temeiul art. 71 alin. 5 C.pen., va suspenda executarea pedepselor accesorii prevăzute de art. 64 lit.a teza a II-a, b C.pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale.În temeiul art. 359 C.proc.pen., raportat la art. 83 C.pen., va atrage atenţia celui condamnat asupra dispoziţiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.În ceea ce-l priveşte pe inculpatul G., instanţa constată că acesta este rerecidivist, singura modalitate de executare permisă în cazul său fiind executarea pedepsei în regim privativ de libertate.În temeiul art.88 C.pen., va deduce perioada prevenţiei din durata pedepsei principale, de la 25.03.2010 la zi. În temeiul art. 350 C.proc.pen., va menţine starea de arest preventiv (m.a.p. nr. 13/UP/2010 emis de Judecătoria sectorului 5) a inculpatului G., deoarece urmează a i se aplica o pedeapsă privativă de libertate, iar temeiurile iniţiale ale luării măsurii se menţin. Faţă de inculpatul C. D., instanţa va lua şi măsura de siguranţă a confiscării speciale, în temeiul art.112 lit.f rap. la art.118 lit.b C.pen., urmând să confişte de la inculpat o geantă şi un patent, folosite la comiterea infracţiunilor de furt şi tâlhărie. În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, instanţa constată că partea vătămată S.C. S.A. s-a constituit parte civilă şi a solicitat despăgubiri în cuantum total de 7.950 lei. Instanţa constată ca sunt îndeplinite conditiile prev. de art.998-999 C. civ., pentru angajarea raspunderii civile delictuale si obligarea inculpaţilor la despagubiri catre partea civilă. În temeiul art. 14 rap. la art. 346 C. proc. pen., rap. la art. 998-999 C. civ., îi va obliga pe inculpaţi la plata a 7.950 lei, reprezentând despăgubiri civile către S.C. S.A. În ceea ce-o priveşte pe partea vătămată C. M. A., instanţa constată că nu s-a constituit parte civilă în procesul penal. În temeiul art.191 alin.1 C. proc. pen., îl va obliga pe fiecare inculpat la plata sumei de câte 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. PENTRU ACESTE MOTIVE,ÎN NUMELE LEGIIHOTĂRĂŞTEÎn temeiul art.334 C.proc.pen., admite – în parte – cererea de schimbare a încadrării juridice formulate de către inculpatul C.D., din cinci infracţiuni de furt calificat prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.e şi o infracţiune de tâlhărie prev. de art.211 alin.1, alin.2 lit.c şi alin.2 ind.1 lit.a C.pen., cu aplic. art.33 lit.a C.pen. în infracţiunea de furt calificat în formă continuată prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.e şi art.41 alin.2 C.pen. în concurs real cu infracţiunea de de tâlhărie prev. de art.211 alin.1, alin.2 lit.c şi alin.2 ind.1 lit.a C.pen., cu aplic.art.33 lit.a C.pen.Respinge cererea de schimbarea încadrării juridice formulate de inculpatul G. O. M., ce neîntemeiată.I.În temeiul art.208 alin.1-209 alin.1 lit.e şi art.41 alin.2 C.pen., cu aplic. art.74 alin.1 lit.a şi c şi art.76 lit.c, art.42 C.pen., condamnă pe inculpatul C. D., ( fiul lui I. şi E., născut la data de 09.1978 în Bucureşti, cetăţean român, stagiul militar nesatisfăcut, necăsătorit, studii 11 clase, fără ocupaţie, necunoscut cu antecedente penale, posesor al C.I., CNP: -, domiciliat în Bucureşti, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat în datele de 22, 23, 24 martie 2010.În temeiul art.211 alin.1, alin.2 lit.c şi alin.2 ind.1 lit.a C.pen., cu aplic. art.74 alin.1 lit.a şi c şi art.76 lit.b C.pen., condamnă pe inculpatul C.D. la pedeapsa de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie în data de 24 martie 2010.În temeiul art.33 lit.a, art.34 lit.b C.pen., constatând că pedepsele sunt concurente, contopeşte pedepsele aplicate şi dă spre executare pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare.În temeiul art.71 C.pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a şi lit.b C.pen., pe durata executării pedepsei principale. În temeiul art.86 1 alin.2 C.pen., dispune suspendarea executării pedepsei principale sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 3 ani şi 6 luni. În temeiul art.71 alin. 5 C.pen., dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale. În temeiul art.86 3 alin.1 şi 3 C.pen., pe durata termenului de încercare, inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti, la datele fixate de această instituţie;- să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă;- să desfăşoare o activitate lucrativă.Supravegherea executării obligaţiilor se va face de către Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti. În temeiul art.359 C.proc.pen., atrage atenţia inculpatului C. D. asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere a pedepsei prevăzute de art. 86 4 C.pen. În temeiul artr.350 alin.3 lit.b C.proc.pen., dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului (de sub puterea m.a.p. nr.12 emis de Judecătoria sectorului 5 Bucureşti) dacă nu este reţinut sau arestat în altă cauză. În temeiul art.88 alin.1 C.pen., deduce din pedeapsa aplicată perioada arestării preventive de la 25.03.2010 şi până la data punerii efective în libertate.II.În temeiul art.211 alin.1, alin.2 lit.c şi alin.2 ind.1 lit.a C.pen., art.37 alin.1 lit.b C.pen., cu aplic. art.74 alin.1 lit. c şi alin.2 şi art.76 lit.b, cu ref. la art.80 C.pen., condamnă pe inculpatul G. O. M., (fiul lui O. şi R., născut la data de 09.1985 în Bucureşti, cetăţean român, stagiul militar nesatisfăcut, necăsătorit, studii 12 clase, fără ocupaţie, recidivist, posesor al C.I., CNP: -, domiciliat în Bucureşti, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie în data de 24 martie 2010.În temeiul art.71 C.pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a şi lit.b C.pen., pe durata executării pedepsei principale.În temeiul art.350 alin.1 C.proc.pen., menţine măsura arestului preventiv (m.a.p. nr.13/ emis de Judecătoria sectorului 5 Bucureşti). În temeiul art.88 alin.1 C.pen., deduce din pedeapsa aplicată perioada arestării preventive de la 25.03.2010 la zi.În temeiul art.112 lit.f, art.118 lit.b C.pen, ia faţă de inculpatul C. D. măsura de siguranţă a confiscării speciale şi confiscă de la acesta o geantă şi un patent.În temeiul art. 14 rap. la art. 346 C. proc. pen., rap. la art. 998-999, art.1003 C. civ., admite acţiunea civilă formulată de partea civilă SC şi îi obligă pe inculpaţi, în solidar, la plata sumei de 7950 lei, reprezentând despăgubiri civile, către partea civilă SC cu sediul în Bucureşti, sector 5.Ia act că partea vătămată C. M. A. cu domiciliul în Bucureşti nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.În temeiul art.191 alin.1 C.proc.pen., obligă pe fiecare inculpat la plata a câte 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Cu drept de apel, în termen de 10 zile de la pronunţare pentru procuror şi de la comunicare pentru inculpaţi şi părţile vătămate.

Pronunţată în şedinţa publică de la 11 iunie 2010.